Cele doua reprize economice distincte din 2001

Ilie Serbanescu | 14.01.2002

Pe aceeași temă

Anul 2001 a inceput pentru Guvernul Nastase in aplauzele practic ale principalilor actori ai scenei economice si sociale, de la reprezentantii sectorului de stat la cei ai intreprinderilor mici si mijlocii, de la sindicate la agricultori si de la salariati la pensionari, si s-a incheiat cu greve si mari demonstratii de strada, miscari revendicative sindicale si salariale. Aceasta si creioneaza si delimiteaza destul de precis cele doua etape distincte din anul economic 2001. In prima, Executivul Nastase, venit la guvernare pe valul promisiunilor electorale, a trecut serios la treaba, impartind in dreapta si-n stanga felii si feliute dintr-o prajitura care in mare parte nici nu exista. Intreprinderile de stat aflate in dificultati endemice au mai primit, e adevarat, cam pe dedesubt, ceva oxigen. Societati de stat in lichidare au fost partial repuse in functiune. Intreprinderilor mici si mijlocii le-au fost acordate masive facilitati fiscale si vamale, la dimensiuni la care ele insele nu sperau. Profitand de climatul care parea de relaxare totala, salariile din sectorul de stat, inclusiv din segmentul neperformant al acestuia, au fost rapid sporite. S-a procedat la o prima indexare a pensiilor. Subventii pentru agricultori au inceput a fi date dupa formula "milionul si hectarul". Si, cu impactul cel mai profund, a fost tinut artificial in chinga pretul la energie, astfel incat, prin "ieftinirea" acestui principal factor de productie, sa fie asigurata stimularea, promisa de asemenea electoral, a cresterii economice. Pe articulatia acestor masuri, Guvernul Nastase a putut lesne obtine un pact social cu principalele centrale sindicale.
Dar la scurt timp - practic in cinci, sase luni -, principalele echilibre din economie, realizate cu greu anterior, pe baza unor severe constrangeri suportate de populatie, au fost spulberate. In lipsa unor resurse real existente, finantarea masurilor mentionate a fost facuta prin cresterea deficitului bugetar (proiectat initial sa depaseasca 4% echivalent PIB) si, inca si mai mult, prin sporirea indatorarii externe. Grosul finantarii s-a realizat indirect si, evident, in mod artificial si fals, pe seama cresterii fabuloase si periculoase a arieratelor, adica a datoriilor neplatite, inainte de toate la buget, de catre beneficiarii bunavointei guvernamentale.
Deja la mijlocul anului se iesise de pe pista in mentinerea echilibrelor economice de baza. Bugetul risca sa sara in aer daca se persevera in tinerea, pe seama acestuia, a preturilor la energie. Dupa balonul de oxigen primit pentru cateva luni, intreprinderile de stat falimentare au ajuns din nou in starea obisnuita. Facilitatile obtinute de intreprinderile mici si mijlocii au facut ca importurile sa explodeze, aruncand in aer deficitul comercial si de cont curent extern si ridicand in mod acut intrebarea daca o asemenea destabilizare nu a reprezentat un pret prea mare pentru realizarea prin respectivele facilitati a 1-2 puncte procentuale in plus la cresterea economica. Si in momentul in care, catre mijlocul anului, s-a observat ca majorarile de salarii au depasit rata inflatiei, a devenit clar ca se scapasera caii si ca o strunire urgenta a acestora devenise inevitabila. Oricum, pe calea pe care pornise economia, un acord cu FMI, necesar ca gir extern si indispensabil cel putin din punctul de vedere al accesului la finantarea externa, de mare interes pentru Guvernul Nastase, devenise imposibil.
In aceste conditii, pentru restabilirea echilibrelor si evitarea unui esec in negocierile cu FMI, Guvernul Nastase a facut o adevarata rocada in politica economica, abandonand pur si simplu multe, foarte multe, din intentiile initiale. Cu impactul de departe cel mai puternic a fost deblocarea preturilor la energie electrica si termica, precum si la gaze naturale, acestea urmand sa creasca in trepte, dar fabulos, timp de sase luni. Subventiile pentru agricultura au fost oprite, cine a apucat sa primeasca primele la lapte sau "milionul pe hectar" a apucat, restul n-o sa mai ia nimic. Salariile directorilor din intreprinderile de stat (regii autonome, companii nationale, societati comerciale) au fost limitate substantial la nivelul salariului unui secretar de stat din minister, iar salariile angajatilor pentru anul viitor vor fi practic "inghetate" in termeni reali la nivelul anului 2001. Scheme punitive sunt prevazute pentru plata de catre agentii economici cu prioritate a facturilor energetice si a obligatiilor la buget. Practic, conceptul de "industrie de aparare" a fost desfiintat si, ca urmare, angajatilor din intreprinderile considerate ca facand parte din aceasta industrie nu le vor mai fi asigurate de la buget, ca pana acum, castiguri la concurenta a 75% din salariul de principiu. Masuri de strangere de gat a importurilor au fost luate si facilitatile pentru intreprinderile mici si mijlocii vor fi masiv amputate. Se va renunta la multe dintre exceptiile privind aplicarea TVA (de pilda, in turism, in constructii). Promisa recorelare a pensiilor a fost practic amanata pentru anul viitor. Doua mari centrale sindicale au denuntat pactul social cu guvernul si, in perspectiva constrangerilor salariale viitoare, miscarile revendicative au fost declansate.
Prin aceste masuri, insa, Guvernul Nastase a putut obtine acordul FMI pentru incheierea unui nou aranjament stand-by, care s-a perfectat pe articulatia bugetului pe 2002, ai carei parametri sunt tot cei din retetele prescrise de FMI: deficit bugetar sub 3% echivalent PIB, deficit de cont curent de 5% echivalent PIB, politici salariale "prudente", reduceri de arierate, inflatia scazuta (de circa 22%) si o prima transa din nefericita renuntare la impozitarea privilegiata a profiturilor din activitati de export in comparatie cu impozitarea generala a profiturilor.
2002 va fi un an economic greu.
Banii interni vor fi relativ mai putini prin restrangerea deficitului bugetar. Banii externi vor fi mai putini, intrucat deficitul de cont curent, respectiv consumul net de resurse externe, va trebui sa se reduca. Cresterea investitiilor va fi mai mica, deci cresterea economica prevazuta (un pic mai mare decat cea preliminata pentru 2001) va fi dificil de obtinut, cu atat mai mult cu cat incetinirea severa a cresterii economice pe plan mondial va insemna piete externe in restrangere pentru exporturile romanesti.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22