Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Condamnarea comunismului
- - - -
2006-03-15
Apel 22
0

Un regim “eminamente criminal”


Vineri, 10 martie, la sediul GDS a avut loc lansarea unui Apel prin care i se cere presedintelui Traian Basescu sa condamne regimul comunist din Romania. Initiat de Sorin Iliesiu si semnat de peste 30 de organizatii ale societatii civile si de sute de personalitati, Apelul a fost citit de Victor Rebengiuc.
Lansarea Apelului coincide cu aniversarea a 16 ani de la Proclamatia de la Timisoara. Istoricul Marius Oprea, presedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, a spus ca regimul comunist a fost unul “eminamente criminal” si ca exista dovezi pentru a fi condamnat.  El a sustinut necesitatea unui astfel de Apel, deoarece “trebuie sa ne prezentam in Europa cu o fata curata”, dar a recunoscut ca o condamnare a comunismului este o decizie politica. Vorbind despre institutul pe care il conduce, Marius Oprea a declarat ca nu urmareste o “vanatoare de vrajitoare”, dar ca cei vinovati de crime trebuie sa plateasca, conform legii. Romulus Rusan, vicepresedintele Fundatiei Academia Civica, a atras atentia asupra faptului ca, daca Apelul este adoptat de presedintele Basescu, trebuie continuat cu investigarea crimelor si gasirea celor vinovati. Mai mult, ar trebui sa existe in Romania o zi de comemorare a victimelor comunismului, asa cum exista una pentru victimele Holocaustului, a fost de parere Serban Radulescu-Zoner, presedintele Aliantei Civice. El a apreciat ca este “imoral” din partea autoritatilor romane sa refuze tacit sau explicit decretarea unei astfel de zile comemorative.
In politica romaneasca postdecembrista a existat un precedent cu privire la asumarea publica a efectelor regimului comunist: pe vremea cand era presedinte, Emil Constantinescu si-a cerut iertare in fata poporului pentru crimele comunismului. Numai ca gestul a ramas fara urmari, din cauza ca organele de atunci nu au preluat initiativa de a cerceta abuzurile comuniste. Prezent la lansarea Apelului, Emil Constantinescu le-a atras atentia initiatorilor asupra unor aspecte care sa duca la concretizarea cerintelor semnatarilor: sa nu permita confiscarea mesajului de catre chiar cei vinovati de crime; sa faca o distinctie clara intre nomenclatura si simplii activisti ai partidului comunist; in fine, sa ceara cu insistenta hotarari de guvern si legi adoptate de parlament care sa condamne comunismului. Fostul presedinte a facut un apel la unitate in randul celor care nu au cedat in fata compromisurilor, pentru ca, mai ales acum, “Romania are nevoie de repere morale”.
Constantin Ticu Dumitrescu a dezvaluit ca, anul trecut, a mers in audienta la presedintele Basescu, impreuna cu o delegatie a fostilor detinuti politici, si i-a cerut o declaratie care sa contina “recunoasterea, asumarea si condamnarea genocidului comunist”. Pentru a avea valoare de document, declaratia respectiva trebuia citita in fata plenului parlamentului si adoptata de Legislativ prin vot public, pentru a vedea cine se opune. In privinta probelor necesare intr-un proces al comunismului, Constantin Ticu Dumitrescu a spus ca dovezile sunt chiar supravietuitorii terorii; condamnarea crimelor trebuie sa se faca chiar acum, cat timp o parte din victime mai sunt inca in viata.
Toti cei prezenti l-au felicitat pe Sorin Iliesiu pentru tenacitatea de care a dat dovada in elaborarea Apelului si in strangerea de semnaturi. Pana la inchiderea editiei, presedintele Basescu nu a avut nici o reactie. (R.B.)

Apel catre presedintele Romaniei, Traian Basescu


La 16 ani de la Proclamatia de la Timisoara, care a consacrat idealurile anticomuniste ale revolutiei romane din decembrie 1989, va solicitam in mod ferm sa condamnati regimul comunist din Romania ca nelegitim si criminal printr-o declaratie solemna in fata camerelor reunite ale Parlamentului. Aceasta solicitare a fost exprimata de societatea civila inca din 1990 si este in consens cu Rezolutia 1481 adoptata la data de 25 ianuarie 2006 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind necesitatea condamnarii crimelor comise de regimurile comuniste totalitare. Aceste crime trebuie condamnate nu doar pentru a raspunde unei recomandari a Consiliului Europei, ci pentru a raspunde vointei poporului roman manifestata inca din primele ore ale revolutiei anticomuniste. Incepand din 1990, condamnarea comunismului de catre societatea civila s-a concretizat intr-un volum urias de marturii si documente: mii de studii si sinteze ale istoricilor, mii de carti de marturii, sute de filme documentare cu marturii filmate, zeci de mii de ore cu inregistrari audio, nenumarate materiale publicate in ziare, reviste si in spatiul Internet. Dupa 1990, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania a denuntat crimele Securitatii prin actiuni in justitie, a initiat proiectele Legii deconspirarii Securitatii (1993) si Legii lustratiei (1994), inaltand totodata pe intreg cuprinsul tarii monumente inchinate memoriei victimelor. Mentionam ca Romania este prima tara in care exista, creat de Academia Civica, un Memorial al Victimelor Comunismului, infiintat la Sighet in 1994, luat sub egida sa de Consiliul Europei si declarat de Parlamentul Romaniei “ansamblu de interes national”. In 1998 Consiliul Europei il considera printre primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Franta.
Fostele tari comuniste care astazi fac parte din Uniunea Europeana au condamnat de mult caracterul nelegitim si criminal al comunismului in tarile lor. Romania a suportat un regim politic de o criminalitate extrema. Raportat la numarul populatiei, tara noastra a avut cel mai mare numar de victime supuse exterminarii. In toate fostele tari comuniste regimul totalitar a cazut fara victime sau aproape fara victime, in timp ce in Romania populatia neinarmata si pasnica a fost masacrata: peste 1.200 de morti si peste 4.000 de raniti. In mod firesc, Romania ar fi trebuit sa fie prima tara care sa condamne oficial crimele comunismului. Pana in prezent acest lucru nu s-a intamplat. Nu a fost posibila adevarata reforma morala a Romaniei.
In timpul comunismului au fost incalcate in mod flagrant si programatic aproape toate drepturilor omului, cu toate ca statul s-a angajat sa respecte Declaratia Universala a Drepturilor Omului, odata cu admiterea Romaniei in Organizatia Natiunilor Unite (1955).
Condamnarea oficiala a crimelor comunismului trebuie facuta cat mai curand posibil, ideal la data de 22 aprilie, cand aniversam inceputul manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii, cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile si de nopti fara intrerupere). Condamnarea criminalitatii comunismului trebuie facuta odata cu prezentarea principalelor crime comise de acesta. Este incredibil ca au fost posibile orori atat de multe si atat de mari. Multe dintre ele ne-au fost ascunse. Altele le-am trait, dar le-am cunoscut doar partial. Majoritatea romanilor nu stiu decat foarte putin despre acestea. Cei tineri nu stiu nimic sau aproape nimic.
Cerem de asemenea instituirea unei Zile nationale de comemorare a victimelor comunismului din Romania.
Apreciem ca deosebit de necesara decizia guvernului de infiintare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania. Consideram binevenita propunerea recenta a ministrului de Externe pentru organizarea in Romania a unei conferinte internationale pe tema crimelor comise in numele ideologiei comunismului. Mentionam in acest context afirmatia presedintelui Statelor Unite, George W. Bush, referitoare la impunerea fortata a comunismului: “Acordul de la Yalta a continuat traditia nedreapta a celui de la München si a pactului Ribbentrop-Molotov. Inca o data, cand au negociat marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabila. Totusi, aceasta incercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un intreg continent divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centrala si de Est va ramane in memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei” (Riga, 7 mai 2005).
Condamnand criminalitatea regimului comunist veti dovedi ca aveti vointa politica de a face un act de dreptate istorica, premisa a reconcilierii nationale, asa cum cere din 1990 societatea civila.


Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timisoara, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Fundatia Academia Civica, Asociatia Pro Democratia, Alianta Civica, Asociatia 21 Decembrie 1989, Blocul National al Revolutionarilor-Decembrie 1989 (126 de organizatii de revolutionari), Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc, Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Memorialul Revolutiei-Timisoara, Asociatia 15 Noiembrie 1987-Brasov, Fundatia Memoria, Fundatia “Timisoara ‘89”, Fundatia “Gheorghe Ursu”, Liga Pro Europa, Societatea Academica Romana, APADOR-CH, Fundatia Icar, Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, Fundatia Aspera, Liga Romana de Presa, Institutul Roman de Istorie Recenta, Solidaritatea Universitara, Centrul PEN Roman si Centrul PEN din Republica Moldova (filiale ale organizatiei mondiale a scriitorilor), Asociatia culturala “Pro Basarabia si Bucovina”, Atelierul Civic Ariergarda-Timisoara, Seniorii ligilor studentesti-Piata Universitatii 1990, Fundatia Culturala “Secolul 21”, Fundatia Romana pentru Democratie, Asociatia pentru Educatie Civica (ASPEC), Actiunea pentru Apararea Drepturilor Omului , Confederatia Nationala Sindicala “Cartel Alfa” (circa 1.000.000 de membri), Federatia Sindicala Solidaritatea-Virgil Sahleanu a Metalurgistilor din Romania (peste 10.000 de membri), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania.

(Pana in prezent: 377 semnatari in nume propriu. Lista ramane deschisa. Persoana de contact: Mariana Serdeliuc, marianaAong.ro, tel. 314.14.71)
TAGS :
Mai multe din Apel 22
Comentarii
Total 0 comments.
452
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22