Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


ROSIA MONTANA: Situri arheologice distruse cu acordul Guvernului
- - - -
2002-12-23
Apel 22
0
Scrisoare deschisa a cercetatorilor si cadrelor didactice universitare, specialisti in istorie si arheologie, adresata presedintelui Romaniei, Ion Iliescu

(...) Legislatia internationala prevede obligatia, pentru cei ce initiaza lucrari de constructii si amenajari ale teritoriului, de a reduce la minimum orice distrugere de patrimoniu arheologic! Numai dupa evaluarea rezultatelor finale, specialistii sunt cei care pot decide!

Descoperirile facute in cadrul Programului de cercetare Alburnus Maior demonstreaza ca ne aflam in fata unui patrimoniu national de importanta majora care se inscrie in patrimoniul comun european si mondial. Apreciind ca ansamblul de vestigii antice Alburnus Maior este unic in peisajul arheologic romanesc, consideram necesara propunerea de clasare a sa ca ansamblu arheologic (cf. Legea 422/2001 art. 3, b) in lista monumentelor istorice, precum si includerea sa intre zonele arheologice de interes national prioritar (Legea 378 art 2, g, in completarea listei anexe) si consideram ca indreptatita solicitarea de a-l include in patrimoniul arheologic protejat european si mondial.

In acest context, consideram ca eliberarea certificatelor de descarcare de sarcina arheologica acordate pana acum a fost o actiune prematura, avand la baza o regretabila eroare - evaluarea pripita si definitiva a unor rezultate partiale ale cercetarii arheologice si ignorarea caracterului unitar al acestui ansamblu complex, desfasurat pe o suprafata mare si discontinua. (...)

Continuarea si amplificarea cercetarilor pentru a cunoaste in intregime complexa viata desfasurata in aceasta zona din Muntii Apuseni este imperativa, deoarece primele cercetari sunt senzationale. Consideram ca orice pripeala in tragerea unor concluzii despre limitele in spatiu ale siturilor trebuie inlaturata, sta ca dovada cazul necropolei de la Hop, despre care s-a afirmat a fi fost cercetata "exhaustiv" (Cronica, Raport 181), afirmatie care s-a dovedit cu totul nefondata, continuarea cercetarilor in 2002 aducand la lumina numeroase alte morminte, inclusiv un mausoleu monumental. Cercetarile trebuie continuate cu toata responsabilitatea pentru a se cunoaste aspectele inca neabordate, mai cu seama asezarile propriu-zise ale minerilor. Trebuie intensificata cercetarea de mare dificultate a minelor romane si medievale.

(...) Ni se pare foarte important sa se studieze si consemneze descoperirile medievale, deoarece ele vor lamuri formele in care s-a continuat exploatarea aurului in diferite momente, pana in epoca moderna. Avand in vedere cele de mai sus, semnatarii acestui memoriu contesta Certificatele de descarcare de sarcina arheologica in vederea avizarii exploatarii la suprafata a zacamintelor minerale de la Rosia Montana. Discutarea unei eventuale descarcari de sarcina arheologica, anterior cunoasterii ansamblului arheologic din zona Rosia Montana, contravine legislatiei romanesti si internationale, incalca principiul garantarii de catre stat a protectiei patrimoniului arheologic national de valoare exceptionala.

In consecinta, va rugam sa dispuneti anularea certificatelor deja emise pentru monumentele cercetate in 2001 si oprirea emiterii altora pentru obiective punctuale, pana la incheierea cercetarii si obtinerea unor date concludente asupra intregului ansamblu de vestigii. In acel moment, o comisie de reputati specialisti din tara si din strainatate, pe baza evaluarii rezultatelor cercetarilor, va decide forma de conservare, arealele de descarcare de sarcina arheologica, sau va solicita modificarea proiectului Gold Corporation. De asemenea, va rugam sa precizati, conform legislatiei in vigoare, obligatia protejarii acestui complex ansamblu, unic in lumea romana si definitoriu pentru viata dezvoltata de-a lungul secolelor in Muntii Apuseni.

20 noiembrie 2002

Dr. Ioana Bogdan Cataniciu; Prof. dr. Petre Alexandrescu; Dr. Radu Harhoiu; Dr. Niculae Conovici; Prof. dr. Ioan Piso; Prof. dr. Dumitru Protase; Dr. Maria Alexandrescu-Vianu; Prof. dr. Dan Gh. Teodor; Dr. Virgil Mihailescu-Barliba; Dr. Monica Margineanu Carstoiu; Dr. Lucretiu Barliba; Dr. Florin Anghel; Prof. dr. Mihai Irimie; Dan Aparaschivei; Costica Asavoiaie; George Bilavschi; Dr. Alexandru Diaconescu; Dr. Mihaela Manucu-Adamesteanu; Prof. dr. Attila Laszlo; Dr. Costel Chiriac; Dr. Marian Neagu; Dr. Gh. Manucu-Adamesteanu; Prof. dr. Gh. Clivete; Prof. dr. Silviu Sanie; Prof. dr. Emilian Popescu; Dr. Felicia Monah; Dragos Daniel Spanu; Vasile Cotiga; Prof. dr. Victor Spinei; Dr. Lucian Leustean; Dr. Vasilica Lungu; Valentin Parnic; Dr. Silvia Teodor; Dr. Rodica Popovici; Florin Radulescu; Cecilia Stoian; Dr. Eugenia Zaharia; Petronel Zahariuc; Prof. dr. Serban Papacostea; Prof. dr. Andrei Pippidi; Dr. Elena Siupiur; Dr. Adrian Niculescu.

 

Scrisoare deschisa a membrilor Academiei Romane, filiala Cluj-Napoca, adresata primului ministru Adrian Nastase

Daca informatiile aparute in presa sunt corecte, avem motive de serioasa ingrijorare cu privire la mai multe aspecte:
1. Exploatarea la suprafata a zacamantului implica decopertarea unei suprafete mari de teren, transportarea si depozitarea unor cantitati uriase de roca sterila, cu efecte deplorabile asupra mediului, prin modificarea in sens negativ a peisajului, poluarea atmosferei, solului si a apelor cauzata de transportul masiv si exploatarea cu utilaje grele (...).

Iar daca roca sterila deplasata contine si uraniu, dupa cum se afirma in unele surse, dispersarea acestui material ar provoca si o poluare radioactiva unei arii insemnate, cu efecte greu de anticipat asupra sanatatii populatiei si asupra florei si faunei din zona. Experienta exploatarii de sulf din Muntii Caliman, din anii 1970, care s-a soldat cu un dezastru ecologic fara beneficii economice, nu trebuie repetata.

2. Tehnologia de extragere a aurului cu ajutorul cianurii reprezinta un pericol ce nu poate fi ignorat.
Scurgeri si poluari cu cianuri sunt cunoscute in mai multe tari unde se aplica procedeul pentru extragerea aurului si care au avut loc in SUA, Australia, Africa de Sud etc., astfel ca accidentul de la Baia Mare, mult mediatizat, nu este unic si demonstreaza ca, oricate precautiuni s-ar lua chiar in tarile cu tehnologia cea mai avansata, nimeni nu poate garanta ca asemenea accidente nu se pot repeta din cauza unor erori umane sau a unor fenomene naturale. Romania nu isi poate permite un nou accident de tipul celui de la Baia Mare, care ar afecta zone extinse din Transilvania, inainte de a trece si dincolo de granitele tarii.

3. Un colectiv al nostru, fiind implicat direct in cercetarea arheologica a zonei, atrage atentia ca, din acest punct de vedere, Rosia Montana reprezinta vestigii istorice din vremea romanilor, unice in Europa, care ar fi distruse in mod ireparabil. Importanta stiintifica a acestora este inestimabila si se impune protejarea lor neconditionata.

4. Efectele sociale care sunt oferite ca argument in favoarea exploatarii preconizate sunt minore, avand efect doar pe termen scurt si mediu. (...) O solutie a problemelor sociale pe termen lung, bazata pe turism (un punct de atractie fiind chiar vestigiile istorice romane) si alte activitati economic viabile care ar valorifica alte particularitati ale zonei, este mult mai de dorit.

5. Din informatiile aparute in presa rezulta ca din cantitatea de aur extras numai o mica parte ar reveni statului roman prin Banca Nationala, iar scutirea de impozite pe timp de cativa ani a firmei care ar exploata zona inseamna ca beneficiile pentru statul roman ar fi minime. Prin urmare, din punct de vedere economic, nu se justifica sacrificiile cauzate de actiunea proiectata.

In concluzie, stimate domnule prim-ministru, ne permitem sa va sugeram ca zacamantul de aur de la Rosia Montana sa fie lasat mostenire generatiilor viitoare, care vor beneficia cu siguranta de o tehnologie mai perfectionata, lipsita de riscuri, ce va putea fi aplicata fara sa sacrifice frumusetea inegalabila a Muntilor Apuseni.

Consideram de datoria noastra sa luam aceasta atitudine in fata a ceea ce pare o hotarare pripita, insuficient analizata, cu urmari de neiertat, pentru care generatiile viitoare ne-ar putea condamna. Nu va asumati raspunderea pentru consecintele grave care ar putea rezulta dintr-o asemenea hotarare! Va rugam sa faceti tot ce depinde de domnia voastra pentru a evita un dezastru ireparabil.

Cluj-Napoca, 15 noiembrie 2002

Acad. Ionel Haiduc; Acad. Ioan Baciu; Acad. Nicolae Boscaiu; Acad. Camil Muresanu; Prof. Gheorghe Benga; Prof. Horia Colan; Prof. Nicolae Edroiu; Prof. Nicolae Ghilezan; Prof. Razvan Givulescu; Prof. Petru Mocanu; Prof. Dan Munteanu; Prof. Aurel Pop; Prof. Octavian Popescu; Prof. Dimitrie Stancu.

TAGS :
Mai multe din Apel 22
Comentarii
Total 0 comments.
788
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22