De același autor
Când intră în combinații politice cu statul, Biserica ajunge să devină un sistem politic secundar subordonat statului. În loc să fie o forță morală de sine stătătoare în viața oamenilor, devine o putere politică în jocul politic.
Acum, că a trecut momentul critic, când albul și negrul, adevărul și falsul, ticăloșia și corectitudinea, responsabilitatea și iresponsabilitatea se vedeau cu precizie clinică sub semnul urgenței și pericolului colectiv, lucrurile încep să revină la „normal”. Analiștii încep să ne explice cum văd ei PSD-ul, așa, ca un partid ca toate partidele, care a avut unele erori de abordare și comunicare, poate a mai exagerat ici și colo, dar altfel e o organizație politică OK, care trebuie doar să se reformeze un pic la strategie și „imagine”. Au scos capul iar „echidistanții” – n-a durat mai mult de o săptămână de năuceală. Sunt iar pe baricade cu „luciditatea” și „realismul” lor, pozând, speculând, rupându-se în figuri și poziționându-se public în funcție de interesele sau patologiile lor personale. Ideea de împăciuire generală, „toți o apă și-un pământ”, „toți suntem români”, „ce mai contează acum cu cine am votat și pe cine am susținut, contează să fie bine în țară”, plutește fermecător în aer. Pe scurt, Pupatul în Piața Endependenței, confecționarea unui Lapsus Național cu privire la cele petrecute în ultimii ani și comasarea populară a toți și toate în Marea Varză Națională Moral-Politică: iată trendul implicit al momentului.
In acest context, până nu dispare sub valul „sărbătorilor de iarnă” și ultima fărâmă de conștiință publică cu privire la lecțiile evenimentelor recente, să notăm un fapt, o constatare cu privire la ceva care e cu adevărat profund important și care poate că va fi relevant și public, mai devreme sau mai târziu, pe termen lung. Că, pe termen scurt, e evident că ideea e să ne uităm în altă parte, în ciuda faptului că, vrem, nu vrem, lucrurile acestea au un impact major chiar și când dorim să rămână neobservate și nearticulate public...
De fapt, e vorba de o dezamăgire: modul deplorabil în care bisericile și religia organizată instituțional din țară s-au comportat în toată această poveste moral-cetățenească-politico-electorală, culminând cu alegerile din noiembrie 2014. Jenant. Ce apetit al compromisului și ce rapacitate a rentei și apucatului de la stat! Cu câtă suplețe s-au pliat atâția pe campania statală gestionată statal, cu resurse bugetare statale, de către un prim-ministru candidat prezidențial! Dezamăgitor.
Nu era nevoie de asta. Nu asta e misiunea unei Biserici, oricare ar fi orientarea ei dogmatică. Îi criticam pe clericii ortodoxiei și BOR. Și credeam că alții - mai ales cei ce se revendică de la ramura protestantă - vor oferi o alternativă sau un exemplu mai bun. Aveam așteptări. Dezamăgire. Prea mulți s-au dovedit din același aluat.
În fine, ce mai poți spune în fața evidenței? Doar atât: implicațiile infecției Bisericii sau religiei de către stat, sintetizate de Jacob Burckhardt în Reflecții asupra istoriei. Parafrazând, prima implicație: când intră în combinații politice cu statul, Biserica ajunge să devină un sistem politic secundar subordonat statului. În loc să fie o forță morală de sine stătătoare în viața oamenilor, devine o putere politică în jocul politic. Personalul său (clerul) își schimbă astfel orientarea și atitudinea, devine secularizant, devine un pion în jocul lumesc al puterii și resurselor. Puterea și resursele materiale, nu vocația, nu chemarea spirituală devin factorul de atracție, motivul principal de a fi parte a clerului, de a fi lider eclezistic. Natura Bisericii se schimbă astfel radical.
A doua implicație: ca forță politică, Biserica devine din ce în ce mai mult obsedată de ideea unității, omogenității. Ideea profundă și corectă a diversității modurilor în care oamenii se raportează la divinitate se pierde. Unitatea de credință, de simțire, de practică religioasă devine o idee fixă pentru că doar unitatea și omogenitatea de grup aduc controlul necesar acțiunii politice concentrate și coordonate. Această idee fixă a unității și omogenității este, în ultimă instanță, alimentată de beția de putere și control, care devine nestăpânită în clipa când Biserica devine structură politică a statului. Religia ajunge doar unul dintre nenumăratele instrumente în slujba statului. Restul, modurile savante și doctrinare de a o justifica, sub pretenția de a oferi baze dogmatice, sau glorificările poetice ale acestei obsesii cu unitatea și puritatea sunt doar detalii ale dorinței de a controla și a avea acces la resurse, folosind o instituție acum politică, devenită astfel precum oricare alta.
Cam asta e, cam asta am văzut și noi: oameni cu vocație politică, pretinzând că au vocație religioasă. La cel mai mic test și încercare, totul devine atât de clar.
Dacă tot am deschis discuția, să fim acum și mai preciși când e vorba de BOR, religie, România și poporul român: BOR are, teoretic vorbind, argumente să folosească mecanismele de stat ca modalitate de susținere financiară, atât timp cât credincioșii ortodocși formează o supermajoritate națională și se poate imagina o validare referendară a voinței acestora de a canaliza, via buget de stat, o parte a impozitelor lor spre Biserică sau culte. Spunem că există argumente, nu mai mult: se poate argumenta dincolo de șabloane. Dar, asumând validitatea argumentelor, rămâne problema următoare: ca instituție cvasi-statală, Biserica trebuie să fie neutră politic. Nu are voie să greșească, i se cere un efort special, care nu i s-ar cere dacă ar fi o instituție a societății civile.
De fapt, ea trebuie să lupte continuu exact împotriva tendințelor notate mai înainte de către Burckhardt. Asta dacă vrea credibilitate și legitimitate. Iar aici, din păcate, experiența recentă a arătat că legile politicului și ale naturii umane sunt mai puternice ca naivitățile și speranțele noastre. BOR a clacat masiv. A făcut-o lată. Cu toată simpatia, e greu de crezut că lucrurile vor mai putea reveni vreodată la starea inițială, după episodul acesta. Este o chestie de demografie, climat de opinie și formatori de opinie, într-un sistem ce va rămâne - indiferent de evoluțiile politice - deschis. O imensă greșeală. Mare cât întreaga sa istorie modernă.
Iar dacă tot vorbim de greșeli, o ultimă observație: cred că toți am greșit în mod axiomatic într-o privință. Am luat ca dată teza asta: „Ce să faci?! Asta e: popor fără Renaștere și fără Reformă, facem ce putem cu materialul clientului istoric”. Poate că, relativ la Renaștere, e corect. Dar nu cu privire la Reformă.
Reforma e mai mult decât un eveniment istoric, e o posibilitate mereu prezentă în mințile și sufletele oamenilor, în structura religiei instituționalizate. Nu e un tren pe care l-am pierdut ca popor, ci este o opțiune vie, mereu posibilă, în mintea și sufletele clerului și credincioșilor. Tensiunea pe care o creează dă diferența dintre, pe de o parte, o religie și o viață religioasă vie și intensă și, pe de alta, somnul dogmatic și delirul superstiției. Ea începe întotdeauna cu întrebări fundamentale care chestionează dogme și rutine, și mituri, și ritualuri luate de bune și care sunt apărate cu tenacitate politică și raționalizări doctrinare de o ierarhie a statu-quo-ului. Asta e tot.
De pildă: cine e și ce vrea până la urmă Biserica X sau Y sau BOR? Care e rolul ierarhiei ecleziastice ortodoxe în relație cu statul modern? Cine sunt și ce vor oamenii aceștia? Care e rolul lor de interpuși în relație cu credinciosul simplu? Interpuși între cine și cine? De unde au apărut și pe ce temei conștiința noastră le acordă legitimitate și autoritate? De ce am comasa în judecăți la grămadă miile de preoți, călugări și credicioși care își văd de vocație, cu simoniacii și traficanții de indulgențe pe piața politică? De ce am accepta fățărnicia superstiției și sentimentalismul lax intelectual, moral și teologic, doar pentru că sunt ambalate în triluri și sofisme dogmatic-etnice-naționale?
Asta e: vrem sau nu vrem, evoluțiile din ultimii ani ne-au obligat să ne punem aceste întrebări, nu? Ce forță din lumea asta mai poate opri și îndigui acum lucrurile, reducându-le la călduțul statu-quo?
Comentarii 28
ian - 12-26-2014
Felix, la urma urmei și dejectiile au cam aceeasi compozitie. Te incanta ideea sa reduci totul la chimie?
Răspundenicolaita - 12-15-2014
Articol si comentarii ale unor neortodocsi sau care sunt ortodocsi doar cu numele.Potoliti-va si numai atacati Biserica Ortodoxa,fiindca veti raspunde in fata Capului ei si Judecatorului Iisus Hristos! Oare,nu va e teama de Dumnezeu?
Răspundemihai luta - 12-12-2014
Dragii mei , când vorbim de biserica trebuie sa vorbim si de seful ei de Isus Hristos si Cuvântul Sau , parerea Sa , El face regulile in biserica , ca aceasta sa faca regulile in societate . Un om plus Dumnezeu reprezinta majoritatea spunea cineva ! Ne lipsesc astfel de oameni , nu ne trebuie multi . Speram ca presedintele actual sa nu fie liber cugetator ca ceilalti sau crestin nepracticant ( pagan practicant ) , sa fie crestin si atat nu ortodox , confesional doar , fara un mod de viata crestin . De ce va eschivati de Cuvântul Domnului de Noul Testament ? El a spus clar ca fara El nu putem sa facem nimic , deoarece sant piedici demonice care opereaza in taramul supranatural si au influienta in mintile si comportamentele fiecaruia dintre noi , daca nu ne supunem Cuvântului si Autoritatii Domnului . Deci biserica tre sa fie o lumina in intuneric , prin ideologie si comportament , ethos si moralitate , credinta si fapta . Aveti curaj sa vedeti va rog , cum verifica SEFUL bisericii ( Isus Hristos ) trupul Sau ( biserica - oamenii Sai ) ? Apocalipsa incepe cu verificarea celor 7 biserici din Asia mica de acum 2000 de ani , deoarece urma sa distruga necredinciosii si trebuiau ca , credinciosii Lui sa fie paziti de ceasul incercarii , prin indreptare de la abaterile doctrinare si comportamentale comise nu doar in 40 de ani de la ridicarea Sa la cer , ci in decursul intregii istorii crestine . Avertizarile si aprecierile date celor 7 comunitati din Asia mica sant valabile tuturor comunitatilor crestine din toate timpurile , mai ales vremea de fata care este premergatoare revenirii Domnului si maniei Sale asupra necredinciosilor . Concluzia este ca din 7 biserici verificate la crez ( invatatura ) si la fapta , 5 dintre ele erau in cadere libera si doar doua ramasesera pe pozitia ceruta de Domnul lor in cele 4 Evanghelii si restul scrierilor Noului Testament . Dar astazi dupa 2000 de ani ? Decaderea spirituala a societatii este uriasa ! Aceasta va genera decadere politica si decadere sociala in final , ceea ce traim pe viu 1 RUSINE ! Recomandarea fulger data de Domnul , este POCAITI-VA ! Daca nu muriti ! Apocalipsa cap. 2 . Pai ce ne facem fratilor crestini ...p r a c t i c a n t i ? Ce vrem ? Ce asteptam ? Roadele vorbesc ! ROADELE DA ? Matei 7 ! Rezultatele nu apartenentele confesionale sau sentimentele spirituale . Daca nu ne schimbam viata santem proroci mincinosi , dupa cum reiese din ce spune Cuvântul Domnului ! Pacat ...si nu ar trebui sa fie asa ci BINECUVANTARE FERICRE SUCCES ar trebui sa fie !
RăspundeNucu - 12-12-2014
Popa Felix , inainte de-a arunca niste nume de tari la plesneala , era mai bine sa te documentezi , sau spectru somajului te face mare luptator borat p'aci pe forum .
RăspundeFelix - 12-11-2014
"Astept ziua in care sa fiu chemat la un referendum cu intrbarea : sunteti de acord ca din contributia pe care o aveti la buget sa fie finantata biserica soborul de preoti ?" Stiu o tara in Europa unde se pun astfel de intrebari in referendum; de curand a fost un referendum pe tema: sunteti de acord sa cumparam avioane de vanatoare marca X si sa dam suma Y? Din pacate Romania mai are pana la nivelul asta de democratie.
RăspundeIoandealba - 12-11-2014
Poate aveti si o statistica cu privire la evolutia numarului de preoti platiti de la buget si a salarului mediu al acestora. Astept ziua in care sa fiu chemat la un referendum cu intrbarea : sunteti de acord ca din contributia pe care o aveti la buget sa fie finantata biserica soborul de preoti ?
RăspundeFelix - 12-10-2014
Sa deduc de aici ca Germania, SUA, Austria, Elvetia sunt inca in Evul Mediu? Saracii de ei.
Răspundeconstantin - 12-10-2014
Daca vrea sa iasa vreodata din evul mediu, Romania ar trebui sa devina un stat laic, modern si pragmatic. Fara BOR, fara moaste, fara prostitutie religioasa in scoli, fara lifturi si escavatoarea inaugurate de soboare de imbuibati. In 1990 erau 28.303 unitati de invatamant. In 2013 mai erau 4022 si peste 14000 de biserici. Apare o biserica la fiecare 2 zile. Dispare o scoala in fiecare sapatamana. Nu inteleg de ce ne mai miram ca BOR e in tot si in toate ...
RăspundeRadu Popescu - 12-10-2014
"In loc să fie o forță morală de sine stătătoare în viața oamenilor" moama, ce misto suna, imi vine sa ma ridic in picioare cu mana la chpiu. Da, chiar asa, ce-ar trebui sa fie biserica?
RăspundeFelix - 12-10-2014
"aceasta institutie (BOR) ataca UE, NATO, procesul de globalizare". La ce te referi concret? Ce fel de atacuri?
RăspundeMilitaru Mihail Daniel - 12-10-2014
Biserica Ortodoxa Romana a devenit o institutie din ce in ce mai extremista!Pe langa faptul ca preotii sunt interesati tot mai mult de partea materiala decat cea spirituala ei manipuleaza oamenii prin falsul ortodoxism!S-a vazut acest lucru si in campania electorala!Atat timp cat aceasta institutie ataca UE, NATO, procesul de globalizare desi ar trebui sa apere valorile democratice nu se poate vorbi de o institutie pe care sa te poti baza!Practic BOR se opune progresului societatii romanesti iar asocierea cu PSD nu este intamplatoare!II leaga multe!
Răspundevictor - 12-10-2014
credinta si fanatismul, din pacate, .... sunt nocive.
RăspundeFelix - 12-10-2014
"Crestinismul nu-i altceva decat un amestec de iudaism cu paganism", dupa cum omul nu-i altceva decat un amestec de apa, carbon in diferiti compusi si inca niste substante nesemnificative din punct de vedere al masei lor.
Răspundeian - 12-10-2014
Hai sa fim seriosi! Cum poti spune o asa aberatie?
Răspundeprofesoru - 12-09-2014
Totusi, Patriarhul a dat lovitura cu predica din ziua alegerilor, care a cuprins pilda bunului samaritean si ideea ca uneori Dumnezeu a lucrat prin oameni de alta origine etnica (Carol I).
RăspundeGladiatorul - 12-09-2014
Revin, iar si iar, la proverbele acelea romanesti, neaose, fara nicio noima. Doamnelor si domnilor, ce vor sa spuna romanii (care nu's un popor de filosofi) cu maxima asta a lor: "Sa faci ce ZICE popa, nu ce FACE popa". Cand aud vorba asta, amutesc. Si mai am exemple. Multe. Articolul dumneavoastra, domnule Aligica, minunat. Jos palaria.
RăspundeNucu - 12-09-2014
Crestinismul nu-i altceva decat un amestec de iudaism cu paganism .
RăspundeMadameDuRecamier - 12-09-2014
Dvs. scrieti despre BORporatie, acest monolit care speculeaza trasaturile bigote, habotnice ale majoritatii romanilor. Se discuta despre neculpabilizarea intregii biserici, ci doar a anumitor "reprezentanti" ai lui Dumnezeu. Daca-i asa, atunci acei reprezentanti dau tonul pe care il asculta credinciosii. Ce a fost diferit in 16 Noiembrie? Scarba! Chiar si fata de acest pintec nesatul, care alcatuieste clerul roman. Pina si cei mai religiosi s-or fi intrebat citi bani si ce alte catedrale le-a promis mitomanul? Pe de alta parte, Diaspora vede ce fac alte confesiuni pentru enoriasii lor. Borporatia e departe de ele si asa va fi mereu. In Pitesti, intr-un cartier aproape de centru, linga trei tomberoane de gunoi, s-a construit o bisericuta. S-a construit si cu banii pe care popa titular ii stringe de la enoriasii tematori de "mania" lui Dumenezeu. Omul vinde indulgente mai dihai ca inaintasii pe care i-a demascat Luther. E neobosit. Cind, insa, vrei sa-i dai niste haine mai vechi, pe care sa le imparta, devine rezervat. Explicatia e ca, enoriasii sai saraci se rusineaza de vechituri, dar nici el nu poate organiza asemenea servicii. Concluzia? O alaturare mai expresiva a niste tomberoane de gunoi de o biserica, construita ca un protejat al forurilor bisericesti superioare sa aiba parohie de supt e perfecta. Diferenta e, ca gunoiul este ridicat si distrus in fiecare saptamina, evitindu-se infectarea oamenilor. Vom deveni o natie de tembeli bigoti, tematori de un Dumnezeu, care, de fapt e iubire si care nu pedepseste.
RăspundeFibonacci - 12-09-2014
Stimate D-le Toloveanu, pe Draganea l-a distins cu Distinctia Brancoveanu insusi PF Daniel! Si tot in prerzenta PF-sale i s-a cantat PSD-ului "vrednic este"! "Vednic este" ca a dat pentru BOR niste bani ("nu spunem cat ca sa nu stranim invidii" (Daniel) ) din banii Statului, care se cuveneau poate altora ? Deci, "moda " o face practica unor VIP-uri ! Scuze!
Răspundeliv stomer - 12-09-2014
Multumim pt. articol. Asta e urmarea, printre altele, si a lipsei lustratiei - atatia preoti cu stele sub sutana (descoperiti de presa), si Biserica in calitate de institutie s-a opus vehement oricarei forme de lustratie. Si acum - "votati Ponta". I can see a pattern here.
RăspundeGraziela - 12-09-2014
Religiile sunt inventate de oameni. Dogmele impuse de preoti sunt incalcate tot de ei. Adevarul este de foarte multe ori mistificat. Credinta oarba si fanatismul religios este nociv. Politica si religia contrasteaza in mod flagrant, nu pot face casa buna. O reformare ar fi foarte necesara.
RăspundeTOLOVEANU - 12-09-2014
atitudinea bor ,in campamia electorala ?nu stiu de ce ,si de la cine a pornit moda de a judeca pe cineva extinzand analiza ...la toti ! daca unul singur din cei toti este altfel ...atunci toti ...devine aproape toti !? iar bor nu s-a implicat in campanie .doar ierarhii din ardeal ,unde psd statea mai prost . felicitari pentru articol ! si o ultima intrebare : cine are interes sa nu mai avem incredere in institutiile statului ,in politicieni ,parlament sau biserica ?
Răspundeian - 12-09-2014
Cateva consideratii la cele expuse de dumneavoastra, ideii cu care, in mare parte sunt de acord. â€BOR a clacat masiv†- Numim BOR aceasta fateta nationala a ortodoxiei. Nu trebuie sa vedem in BOR doar expresia vremelnica a conducerii administrative. Daca toti preotii ar fi fost cum ar fi dorit unii dintre fruntasii lor, n-ar fi ajuns un protestant presedinte al Romaniei. Au clacat cativa exponenti ai Bisericii. Iohannis are o mare responsabilitate fata de ortodocsi. Foarte multi l-au votat si pentru ca varianta fals ortodoxa, Ponta, a fost una jalnica. Reforma si â€stat-quo-ulâ€- nu vad o solutie in â€voi reforma cu orice pretâ€. Reforma protestanta, ca miscare de recul, a trecut dincolo de limitele dorite chiar de catre initiatorii ei. Pentru lumea ortodoxa e nevoie de o reforma a stilului, mai degraba. Fondul primeste culoare de la stil, culoare È™i nuante de extremitati de paleta. Aici trebuie lucrat.
RăspundeFibonacci - 12-09-2014
Imi cer permisiunea sa ma refer la un caz aparent minor, dar care cu siguranta poate fi pus in legatura cu compromisurile nepermise pe care le face BOR. Astazi (9/12/'14) intre orele 11-12 am deschis (ca aproape zilnic) postut tv "Trinitasa" . Sunt mereu pe acest post , in acest interval de timp (11-12), niste emisuni extrem de intersante (credinta, etica, educatie, societate, stiinta moderna si religie, etc). Astazi nu am prins tema chiar de la inceput dar am vazut ca se vorbea despre activitatea paralmentului (si) in legatura cu problemele religioase. Invitat paralementarul Petru Andea, prof.univ. dr Timisoara. Am ascultat asa si asa, fiindca d-l profesor mi se parea cam politruc si cu un limbaj de lemn penibil. Pana cand a inceput sa se laude cu grupul de "rugaciuni din parlament", cu legaturile acestuia cu alte grupuri din alte parlamente (!), cu legile pro BOR propuse de catre d-sa. Era plat l si eram pe cale sa renunt, cand a inceput sa vorbeasca despre guvern! Cate eforturi face guvernul (Ponta) pentru toata suflarea din tara asta, dar nu este lasat acum nici din exterior, fiindca planurile lui minunate trebuie sa primeasca verde din parte UE ! Apoi, cum se amesteca "presedintele actual" in politica si justitie atunci cand declara ca spera ca Justitia sa invinga Politicul ! In sfarsit (din ceea ce am mai suportat sa ascult) cat de daunator este internetul! M-am dus la calculator sa vad cine este paralmentarul Petru Andea. Si cei curiosi puteti vedea si D-voastra. Un PSD-ist cu radacini serioase si cu functii inalte in fostul UTC al PCR. Si ca sa inchei. Iata, cum se face BOR frate cu dracul, ca sa treaca o punte, care s-ar putea sa duca mai degraba spre iad decat spre rai ! Multumesc!
RăspundeLucian Rares - 12-09-2014
Esti asa de sigur, domnule patriot? Uite si eu fac parte din poporul roman si BOR nu are o influenta negativa asupra mea, cu toate unele erori ale unor ierarhi si preoti. A arunca la cos BOR este o imensa prostie!Poate esti tentat sa arunci la acelasi cos chiar si crestinismul, ca de aia iti merge mintea. Numai ca ea, mintea dumitale, merge intr-o directie gresita!
RăspundeFelix - 12-09-2014
Am citit articolul cu sentimente tare amestecate. M-a durut si pe mine atitudinea BOR in timpul campaniei electorale. Si nici eu nu vad de ce sa ii tratam ca pe o masa pe toti, pe cei cu vocatie religioasa la un loc cu cei ce nu par sa o aiba. Trebuie insa sa fim tare atenti, ca sunt chestii sensibile. Un exemplu: e frumos sa vorbesti de Reforma, toata lumea civilizata reformeaza continuu tot: sisteme politice, economice, etc. Nu trebuie insa uitata disputa intre Erasmus si Luther, chiar la inceputul Reformei, cea cu privire la liberul arbitru. Domnule Aligica, chiar sunteti de partea lui Luther in acea disputa? Sa nu vi se para mica si teoretica intrebrea, ca acea disputa marcheaza pana azi diferentele doctrinare intre catolicism si protestantism; din acel motiv nu se pot impartasi impreuna. In multe puncte Luther a avut dreptate, de fapt Catolicismul a adoptat o mare parte din cererile lutherane... in afara de cea cu privire la liberul arbitru.
Răspundepatriot - 12-09-2014
BOR are o influenta negativa asupra poporului roman ! ! !
RăspundeNiculaie - 12-09-2014
Sunt la fel de dezamagit de comportamentul bisericii ca si Dumneavoastra. Cineva trebuie sa spuna lucrurilor pe nume si Dumneavoastra ati facut-o intr-un mod elocvent. Felicitari pentru articol !
Răspunde