Pe aceeași temă
UPDATE: Vinovatii din dosarul Revolutiei sunt aceiasi cu cei din dosarul Mineriadei, a spus vineri presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989. Teodor Maries a anuntat ca Asociatia va ataca la Inalta Curte decizia Parchetului Militar de clasare a cauzei Revolutiei.
“Solutiile pe care le avem sunt cele legale: prima – vom ataca la ICCJ decizia Parchetului. (…) Este vorba despre aceiasi trei procurori care au decis clasarea dosarului in 2009. Ei nu mai aveau ce cauta in Parchetul General dupa 2009”, a spus Teodor Maries, citat de Agerpres.
Mai mult, el a aratat ca va cere mediere in acest dosar din partea presedintelui Klaus Iohannis: “precedent exista, a facut-o Traian Basescu, (…) nu ma indoiesc ca domnul Iohannis nu va face la fel”, a aratat Maries.
***
Este vorba despre dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, transmite Parchetul ICCJ.
Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati, dupa cum urmeaza:
- 25 de generali;
- 114 ofiteri;
- 13 subofiteri;
- 36 de militari in termen;
- 87 de civili.
In celelalte dosare, mai arata Parchetul, au fost dipuse solutii de netrimitere in judecata dupa ce au fost constatate “cauze care au impiedicat punerea in miscare a actiunii penale”.
Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.
Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”.
Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”.
Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.
- Citeste comunicatul integral al Parchetului si Ordonanta de clasare.
Dosarul Revolutiei romane lasa in urma atat pagube de ordin moral, cat si materiale. Recent, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat, din nou, Romania pentru tergiversarea cazului pentru un sfert de veac. Din pacate, s-a ajuns aici dupa ce dosarul s-a impotmolit intr-un cerc vicios compus din amanari, declaratii vagi, plimbari de documente si lipsa de responsabilitate.
Statul roman, condamnari in serie la CEDO
In 17 decembrie 2014, Procurorul General al tarii, Tiberiu Nitu, spunea ca dosarul Revolutiei romane este in curs de solutionare.
"Dosarul este in curs de solutionare la Sectia Parchetelor Militare", declara Nitu la acel moment.
De atunci, statul roman a fost bun de plata. In luna Iunie a acestui an, CEDO a decis condamnarea Romaniei pentru tergiversarea solutionarii dosarului timp de 25 de ani. In acest caz, statul a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune catre 76 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”.
"Decizia CEDO survine in lipsa unei anchete efective cu privire la crimele savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si prin tergiversarea finalizarii plangerii depuse de catre Asociatia '21 Decembrie 1989', inca din anul 1990”, potrivit unui comunicat al Asociatiei.
De altfel, nu este prima data cand statul roman se vede obligat la plata unor despagubiri in aceasta speta.
In 24 mai 2011, Romania a fost condamnata de aceeasi Curte Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei.
Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.
Prin urmare, Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei “21 Decembrie”, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman s-a vazut obligat la plata a 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.
Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine.
“Au murit 1.600 de oameni la Revoluţie, iar voi închideţi dosarul”
In 10 martie 2015, fostul presedinte Traian Basescu a readus in discutie subiectul Revolutiei si Mineriadei din 1990.
Intr-un videoclip postat pe Facebook de fostul sef de stat – videoclip datat in septembrie 2009 – apare o discutie tensionata intre Basescu si actualul procuror-sef al DNA, Laura Kovesi, la acel moment Procuror General al Parchetului Inaltei Curti.
Despre Revoluţie şi mineriadă. O problemă încă nerezolvată.
Posted by Traian Băsescu on Tuesday, March 10, 2015
In inregistrare, fostul presedinte ii cere lui Kovesi o rezolvare pentru dosarele Revolutiei si Mineriadei din 1990.
Schimbul de replici a avut loc la Palatul Cotroceni, in cadrul unei medieri intre Asociatia “21 Decembrie 1989” si Parchetul ICCJ. “Despre Revoluţie şi mineriadă. O problemă încă nerezolvată”, este mesajul publicat de fostul presedinte la videoclip.
Fragmentul in cauza:
Traian Băsescu: "Ce se întâmplă cu aceste dosare care s-au predat de la dl. general Dan Voinea? Înțeleg că s-a pensionat, a vrut, nu a vrut să mai lucreze, nu mai știu. Dar daţi o speranţă că se va continua ancheta şi va ajunge la un sfarşit.
Laura Codruţa Kovesi: Domnule preşedinte , depinde ce înţelegeţi prin speranţă. Deci am spus că vom soluţiona cu celeritate pentru că 18 ani nu am avut soluţii. Eu nu pot să vă promit o solutie şi nici nu pot să îndrept ceea ce în 18 ani nu s-a soluționat. Deci o să dăm o soluție cât de repede se poate.
Traian Băsescu (pe un ton ridicat): Doamna procuror general, cred ca ați înțeles foarte bine ce v-am spus. Și am o rugăminte: nu mă confundați cu un ziarist căruia îi faceţi o declaraţie. Vorbiți cu șeful statului care vă spune așa: au murit 1.600 de oameni la Revoluţie, iar voi închideţi dosarul. Aveti soluţie sau nu? Au murit oameni la mineriada din 13-15 iunie 1990. Ce vreți să spuneți? Că vă impun o soluţie? Vă impune realitatea să spuneți dacă s-au împușcat singuri oamenii ăia sau au fost împușcați de cineva. Nu mă confundaţi cu ziariști".
Disputa Basescu-Nitu pe tema Revolutiei
Subiectul Revolutiei romane din Decembrie 1989 i-a atras intr-o disputa verbala deschisa pe fostul presedinte Basescu si Procurorul General al tarii, Tiberiu Nitu.
Tot in cursul lunii Martie a acestui an, Traian Basescu l-a acuzat pe Tiberiu Nitu ca ar fi fost implicat direct in evenimentele de la Revolutie. Fostul presedinte sustine ca Procurorul General nu are competenta morala sa finalizeze dosarul.
"La numirea in functia de Procuror General stiam ca domnul Nitu are certificat de revolutionar si ca a primit 8.000 mp de pamint drept recompensa. Si acesta a fost un motiv pentru care am fost increzator ca va finaliza dosarul revolutiei. Mi-l imaginam sub gloantele armatei.
In ultimele saptamini de mandat am aflat ca militar in termen fiind (nu-i fac o vina din asta), a tras de la cladirea televiziunii pe care o apara in directia blocurilor din Dorobanti. Nu stiu daca a impuscat pe cineva. Nici el nu stie probabil. Dar abia atunci am inteles ca moral, domnul Nitu nu poate finaliza dosarul revolutiei.
Oare de ce nu mi-a spus de la numire ca a fost printre cei care trageau catre populatia razvratita ?", a scris fostul sef de stat, pe contul sau de Facebook.
“Cand s-a zis foc, am executat foc!”
La o zi distanta de la afirmatiile facute de Basescu, ziarul Adevarul publica un interviu cu Tiberiu Nitu, in care acesta confirma participarea sa la evenimentele din decembrie 1989.
Interviul a fost realizat in 2010 in cadrul unei campanii care incerca sa descopere traseul dosarului Revolutie. In 2010, Nitu ocupa funcţia de prim-adjunct al procurorului general.
Astfel, Nitu a confirmat faptul ca a tras la Revolutie, alaturi de alti militari si civili, dar a subliniat ca nu era nimeni in casele in care au tras: „Acele case din jurul Televiziunii au fost ciuruite de gloanţe. Din câte se ştie, până la urmă tot militarii au fost cei care au tras în ele. Se instalase un tanc chiar lângă Televiziune. Au făcut casa de vizavi praf cu mitraliera de pe tanc. Trăgeau şi militarii, şi civilii.
Era concepţia aia că se trage din casele din apropiere. Şi când s-a zis foc spre casele alea..., am executat foc! Eu, civilii de pe lângă mine care aveau arme, colegii mei, toată lumea. Am tras acolo, dar nu era nimeni. Atât. Alea au fost singurele momente, în noaptea de 22 spre 23 decembrie. De ce să mint? Aş putea să mint, dar n-am niciun interes să ascund. N-am făcut nimic nelegal, n-am împuşcat pe nimeni, n-am omorât pe nimeni. Cu ce sunt vinovat?”, spunea Nitu in 2010.
Situatia cere o ancheta
Cel putin asa crede Dan Voinea, procurorul care s-a ocupat de dosarele Revolutiei. Voinea considera ca Tiberiu Nitu ar trebui sa fie anchetat dupa ce Traian Basescu a declarat ca fostul magistrat ar fi tras in populatie in decembrie 1989.
Voinea a spus ca este usor de aflat daca Tiberiu Nitu ar fi tras la revolutie pentru ca "exista jurnale ale actiunilor de lupta in care fiecare militar este trecut cu tot ceea ce a facut".El a mai afirmat ca Parlamentul sau Presedintele Romaniei trebuie sa desecretizeze arhivele pentru a afla adevarul.
In ceea ce priveste afirmatiile fostului sef de stat despe Nitu, procurorul militar a aratat ca "in mod normal, o asemenea declaratie data de fostul sef al statului impotriva procurorului general trebuia sa-si gaseasca rezolvarea in deschiderea unei anchete, in care sa se administreze probe in acest sens si sa se afle daca a tras sau nu si ce fel de implicatii a avut la Revolutie".
