Pe aceeași temă
In perioada ianuarie-august bugetul asigurărilor sociale de stat a avut încasări totale din contribuţiile angajaţilor (10,5% din salariul brut) şi ale angajatorilor (15,8% din salariul brut) de 23,5 miliarde de lei, cheltuielile legate de plata pensiilor fiind de 36 de miliarde lei, conform Gandul.
Din pensia medie de 886 de lei din România, încasată lunar de fiecare dintre cei 5,15 milioane de pensionari (din sistemul de pensii de stat dar şi agricultori), doar 496 de lei pot fi achitaţi din încasările efective în “contul de pensii”. Diferenţa de 390 de lei vine de la bugetul de stat (din încasările de TVA, accize, etc.) şi este trecută în execuţia bugetară de pe ministerul Finanţelor la capitolul “subvenţii”.
În ultimii şapte ani deficitul sistemului public de pensii a fost, în total, de 71 de miliarde de lei, în 2007 bugetul de pensii de stat având un excedent de 11,7 milioane de lei.
Sistemul are nevoie de 2 milioane de locuri de muncă
La un număr de 4,5 milioane de angajaţi, conform datelor INS şi la actualul salariu mediu brut pe economie, de circa 2.500 de lei pe lună, sistemul de pensii de stat nu poate funcţiona. Practic, ar fi nevoie fie de creşterea salariului brut al angajaţilor din România cu 50%, fie de fiscalizarea sau de crearea a încă circa 2 milioane de noi locuri de muncă, nivel total care este mult peste vârful maxim atins pe piaţa forţei de muncă fiscalizată, în septembrie 2008, de 4,834 milioane de persoane.
Deficitul sistemului de pensii de stat, cât bugetul unui minister
În cazul României deficitul sistemului de pensii de stat ar putea ajunge la finele acestui an la aproape 3% din PIB, nivel similar sau mai mare chiar decât al unor ministere precum Transporturile, Sănătatea sau Educaţia. Consiliul Fiscal, organism neutru, tehnocrat, instituit la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza activitatea fiscală a guvernelor din România, a estimat nivelul evaziunii fiscale din munca “la negru” la 4,7 miliarde de euro la nivelul anului 2013, sumă suficientă pentru a acoperi actualul deficit, ba chiar pentru a aduce bugetul pe excedent sau pentru a permite fie contribuţii sociale mai mici, respectiv relaxarea fiscalităţii, fie pentru a majora pensiile fără a pune presiune suplimentară pe celelalte bugete.
O alternativă, pe termen lung însă, este Pilonul II, respectiv sistemul de pensii private obligatorii, care are în momentul de faţă un număr de aproximativ 6,4 milioane de participanţi, dintre care în cazul a 3,2 milioane s-a contribuit activ în mod lunar în perioada mai 2008 – martie 2015 şi active nete de 21,7 miliarde de lei, la nivelul lunii martie a acestui an. Contribuţia netă lunară a fost, la finalul acestei perioade, de 101,2 lei. Suma totală de care dispune, în medie, fiecare participant era de 4.794 de lei, respective circa 1.016 euro la finele primului trimestru.
Randamentul mediu anual, în ultimii doi ani, a fost de 9,4% pe an, conform datelor celui mai recent raport al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), nivel mai mult decât dublu faţă de cel al dobânzilor acordate de bănci la depozitele noi în lei ale populaţiei în acelaşi interval. În momentul de faţă contribuţia obligatorie la pilonul II este de 5 puncte procentuale din contribuţiile sociale.
