Pe aceeași temă
PSD se vede nevoit să fie reprezentat de un prim-ministru trimis în judecată pentru spălare de bani și evaziune fiscală și de un președinte condamnat în primă instanță pentru fraudarea referendumului, cel mai democratic act într-un stat de drept.
Ce a fost și ce a ajuns Partidul Social Democrat! Visul socialist al lui Ion Iliescu eșuează într-un hibrid politic ratat. Nici democratic, nici comunist, nici sărac, nici cinstit, un mănunchi de sfori de care stau agățate niște păpuși, unele scumpe, chiar de porțelan, multe altele de proastă calitate, manevrate în aparență abil de o singură mână. Liviu Dragnea, aflat pe buza prăpastiei, va conduce un partid încolțit, disperat, care și-a măcinat singur viitorul prin promovarea unor nonvalori și uciderea oricăror principii. În 25 de ani de evoluție, a avut totul și n-a învățat nimic, din nicio experiență. Acum este, în sfârșit, la o răscruce de drumuri.
| Scena pantofilor rupți |
|---|
|
Cu o zi înaintea primului termen pe care îl avea la Înalta Curte, Liviu Dragnea și-a anunțat candidatura la șefia PSD, încălțat cu o pereche de pantofi rupți despre care a spus că sunt „social-democrați“. A fost doar o dorință de a marca electoral în fața electoratului sărac, care trăiește în realitate astfel de experiențe. Liviu Dragnea deține o proprietate în Alexandria, care se întinde pe suprafața a două străzi, cu piscină și teren de tenis dotat cu nocturnă.
|
Alegerea comandantului suprem
Declarația lui Liviu Dragnea conform căreia, după ce nu va mai fi premier, Victor Ponta va lua „o oarecare pauză în politică“ nu este o gafă de comunicare, ci mai degrabă tactică de luptă pe frontul influenței în PSD. Liviu Dragnea se află la numai câteva zile de finish-ul cursei pe care a început-o în iunie, pe când Victor Ponta era fugit la turci, speriat de ancheta DNA. Simțind momentul propice revenirii sale în fruntea partidului, l-a exploatat la maximum. A luat la pas organizațiile, le-a șoptit în ureche dulcegăriile de care aveau nevoie, în timp ce partidul era hărțuit la scenă deschisă din cauza abandonului cu care îi servise președintele Victor Ponta ca să-și scape pielea.
PSD a avut de ales între Rovana Plumb, doamna de fier topit impusă de la distanță de către Victor Ponta în fruntea partidului, și Liviu Dragnea, omul care s-a „sacrificat“ pe altarul referendumului din 2012, pentru cauza sfântă a antibăsismului. Răspunsul era simplu, iar Dragnea a intuit perfect mișcarea.
Din poziția de președinte interimar, toată vara a arătat în mod public că guvernarea se face din sediul partidului, că Victor Ponta nu mai este decât un executant, iar socrul său este trecut pe linie moartă. Frontul pro-Ponta din coaliție și mai ales din partid a fost anihilat. A devansat apoi data alegerilor, pentru a nu lăsa timp sforarilor tradiționali din partid, la întoarcerea din vacanță, să facă jocurile împotriva sa. Din același motiv, a ales să aplice o prevedere din Statutul PSD, niciodată pusă în practică până acum, că președintele este ales de către toți membrii, la Congres. Dar cine știe câți membri are PSD? Nici măcar Liviu Dragnea!
Va fi, oricum, comandantul suprem, ales de către întreg partidul, și nu prin jocuri de culise precum Geoană sau Ponta, în trecut. Acesta e mesajul.
| Epopeea majorării salariilor |
|---|
|
Spre deosebire de Dragnea, Victor Ponta abordează alt gen de populism: deschiderea pungii cu bani publici pentru toată lumea. A reîntregit pensiile speciale ale militarilor, a triplat salariile înalților demnitari, a crescut cu 25% salariile medicilor și a promis majorarea salariilor profesorilor. Intempestiv, a anunțat că salariile tuturor bugetarilor vor crește cu 25 de procente chiar din acest an. Câinii justiției latră, ursul guvernării merge.
|
Dâncu, masca lui Dragnea
Liviu Dragnea a separat alegerile pentru președintele PSD de cele pentru funcțiile din Biroul Permanent pentru a-și asigura spatele, nu cumva să se trezească la Congres cu secunzi pe care nu și i-ar dori. Despărțind cele două scrutinuri, Liviu Dragnea e sigur că linia de președinte executiv și vicepreședinți va fi formată din oamenii lui. De altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, a scos deja din joben două nume: Valeriu Zgonea pentru funcția de președinte executiv și Vasile Dâncu. Dacă primul va fi executantul său fără crâcnire și, eventual, continuatorul în fruntea partidului, în cazul unui verdict definitiv al instanței care nu-i va mai permite lui Dragnea să conducă PSD, cel de-al doilea nume este pentru imagine. Vasile Dâncu este un om apreciat atât în interiorul partidului, cât mai ales în afara lui. Liviu Dragnea se află într-o situație dezastruoasă pe planul imaginii publice, cu atât mai mult după dezvăluirile făcute de apropiați ai săi din PSD Teleorman. Are nevoie să arate o altă față, iar Vasile Dâncu este masca potrivită de prezentat pe scenă. Dragnea îi transmite și ideile, precum un megafon, dar numai atât. Nu are cum să și le însușească, pentru că nu crede în ele. Totul este doar pentru impresionarea publicului. Pe de altă parte, Vasile Dâncu are propria sa istorie în PSD, începând cu Adrian Năstase. Nu este nici pe departe o Albă-ca-Zăpada. Dincolo de figura sa exotică în PSD, Vasile Dâncu are un discurs politic corect în public, însă din culisele partidului susține oameni cu abateri grave de la principiile pe care tot el le enunță. Unul dintre ei este chiar Liviu Dragnea.
Fără proiecte, fără lideri
Proiectele prin care se remarcă astăzi PSD în parlament se reduc la încercări repetate de modificare a codurilor penale și a legilor ce vizează integritatea funcționarilor publici, reacordarea unor venituri către categoriile vizate de tăierile masive din 2010 și cam atât. Reprezentativitatea celui mai mare partid de stânga din România este redusă la comunicatori precum Georgică Severin, fost parlamentar PDL de Prahova, sărit în barca PSD în 2010, Mădălin Voicu, căruia i se găsise astă-vară un post de consul în Germania, refuzat însă de guvernul Merkel, sau Codrin Ștefănescu, fost lider PRM, care se îmbrâncea și se trăgea de urechi cu gardienii Primăriei Capitalei într-o ședință publică a Consiliului General.
Liderii de temut odinioară precum Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase, Octav Cozmâncă, Doru Ioan Tărăcilă, Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu, Rodica Stănoiu au fost înlocuiți în linia întâi cu figuri specializate în mici sforării, baroneți deveniți treptat puternici tocmai datorită lipsei oricăror scrupule, precum Marian Oprișan, Adrian Duicu, Bunea Stancu, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu. Actualul lider, Liviu Dragnea, face parte din aceeași categorie.
Sub Victor Ponta, noua generație de parlamentari i-a avut ca etaloane pe Sebastian Ghiță, Dan Șova, Liviu Pop sau Gabriela Vrânceanu Firea. Fără nicio legătură cu electoratul tradițional social-democrat al lui Ion Iliescu, „sărac și cinstit“, dar votați pentru pomenile fără limite instituite de ei și devenite general valabile pentru toate celelalte partide, alterând complet scopul campaniilor electorale, noii lideri de mucava ai PSD au transferat partidului propriile impotențe: lipsa de proiecte social-democrate, demolarea tuturor principiilor, aviditatea față de îmbogățire rapidă.
Autodistrugerea PSD a început sub președinția lui Adrian Năstase, în ciuda țiplei cu care a fost învelit și prezentat drept „cel mai bun președinte al PSD“ sau „cel mai bun premier“. Reducerea la tăcere a mass-media critice și eliminarea oricărui potențial adversar atunci au fost rodate în politică. Furtul de mare clasă și justiția la ordin politic, tot atunci. Adrian Năstase reușea să înscrie însă la capitolul politică externă, la fel și Mircea Geoană. În fața lui Victor Ponta, toate ușile partenerilor europeni și ale Statelor Unite sunt închise. Personal, Ponta nu a reușit să se remarce prin niciun proiect major pentru țară, iar partidul pe care l-a condus din 2010 încoace a avut ca unic proiect „jos Băsescu!“.
Cătușele nu țin de foame
PSD se vede nevoit să fie reprezentat de un prim-ministru trimis în judecată pentru spălare de bani și evaziune fiscală și de un președinte condamnat în primă instanță pentru fraudarea referendumului, cel mai democratic act într-un stat de drept. Cu o astfel de perspectivă, PSD nu are prea multe opțiuni. Liviu Dragnea declară că va reforma partidul, că va lăsa în mâna alegătorilor propunerile pentru primari și consilieri. Această afirmație nu arată perspectiva înnoirii partidului, ci mai degrabă ascunde o strategie de derobare a responsabilității PSD în a propune oameni cu probleme penale. Social-democrații vor face sondaje din care va reieși că cei mai potriviți pentru funcțiile din administrația locală sunt actualii primari sau consilieri, în ciuda problemelor penale pe care le au. Dacă poporul îi vrea, nu se poate opune partidul!
Victor Ponta rămâne prim-ministru, lăudat fiind pentru succesul guvernării, chiar dacă este singurul din Europa trimis în judecată în timpul mandatului și cu cea mai lungă listă de miniștri penali – 14. Mașina de propagandă trece în plan secund această realitate, aducând în prim-plan „cea mai bună guvernare“. Forța mediatică pe care PSD o are este uriașă, având de partea sa fățiș Antena 3 și România TV, într-un mod mai parșiv B1 TV, iar TVR stă la rând. În atare condiții, Partidului Social Democrat va reduce la minimum sonorul în privința istoriei penale a liderilor și candidaților săi, va da la maximum mesajul „toți politicienii sunt la fel“, dar numai unii măresc salariile și pensiile. Inducând ideea că poporul nu are de unde alege, dar PSD le dă ceea ce așteaptă, iar ștampila alegătorului dependent de televiziune va fi ușor de pus pe pătratul cu cei trei trandafiri, chiar dacă aceștia ar avea, în loc de fundă, o pereche de cătușe.
