Pe aceeași temă
Guvernul Ponta a majorat pe ascuns salariile angajatilor autoritatilor publice din domeniul Finantelor. Sindicatele vorbesc despre o majorare cu peste 50%, masura urmand sa fie aplicata incepand din Noiembrie.
Potrivit Profit.ro, Executivul condus de Victor Ponta a decis sa majoreze salariile angajatilor din Ministerul Finantelor, ANAF, Agentia Nationala pentru Achizitii Publice si Directia de Administrare a Marilor Contribuabili. Masura a fost luata prin derogare de la lege si nu a fost anuntata public.
Potrivit liderului sindical Bogdan Hossu, e vorba de o crestere a salariilor cu peste 50%. Mai exact, de 62,5%, dupa cum au aratat surse din Ministerul Muncii.
Actiunea Executivului are loc prin derogare de la legea care impune ca, in 2015, cuantumul brut al salariilor de baza ale personalului platit din fonduri publice sa fie inghetat la nivelul din 2014. Masura a fost introdusa in ordonanta de urgenta privind cea de-a doua rectificare bugetara din acest an.
Despre aceasta decizie guvernamentala, liderul confederatiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a spus ironic ca “e o lege de salarizare <>”, potrivit sursei citate.
El a adaugat ca, cu numai trei zile inaintea aprobarii ordonantei, reprezentantul Ministerului Finantelor le-a transmis ca nu exista bani disponibili pentru asistenta sociala, mediu si veterinari, acolo unde erau solicitate sume mult mai mici.
Guvernul Ponta, majorari in lant
Luna Octombrie a fost marcata de doua majorari salariale. La 1 Octombrie, Guvernul Ponta a majorat cu 25% salariile angajatilor din sistemul de Sanatate.
Majorarea vizeaza un numar de 228.000 de persoane din sistemul public de sanatate, iar impactul bugetar anual se situeaza la 1,7 miliarde de lei.
“De la 1 octombrie, 25% pentru toate salariile actuale pentru toata lumea care lucreaza in sistem sanitar. Trebuie sa gasim o solutie si pentru asistentii sanitari. Trebuie sa gasim resursele pentru o crestere a veniturilor. Mergem mana in mana cu ministerul Sanatatii si cu Casa de Asigurari. Atat putem azi, 25% acum, 25% la anul”, spunea premierul intr-o sedinta de guvern din August.
Ulterior, si sistemul de Educatie a beneficiat de lefuri marite. In 12 Octombrie, ministrul Sorin Cimpeanu iesea intr-o sedinta de Guvern si anunta ca “a fost acceptata” o crestere de 15% a remuneratiilor din intreg sistemul de invatamant.
Masura urmeaza a fi aplicata de la 1 Decembrie si va fi legiferata printre Ordonanta de Urgenta.
"A fost acceptata solicitarea ca, in educatie, dupa ce s-au acordat cresterile salariale de 10% pentru personalul didactic si dupa ce s-au acordat 12% pentru personalul nedidactic in august, sa se mai acorde in acest an, incepand din decembrie o crestere de 15% pentru tot personalul din invatamant", a spus Cimpeanu la Guvern.
In acest caz, efortul bugetar ar urma sa se ridice la 1,7 miliarde de lei pentru anul 2016. Astfel ca, Educatia beneficiaza, in medie, de o crestere salariala cumulata de 26,7% pe anul 2015.
Victor Ponta, simplificat: FMI e rau, Guvernul e bun
Victor Ponta considera ca divergentele dintre Guvern si Fondul Monetar International sunt fundamentate pe deciziile politice autonome luate de autoritati. Premierul le explica “cetatenilor tarii, singurii care in final pot decide”, ca FMI nu vrea scaderea de TVA si nici cresterile salariale in Sanatate si Educatie.
Intr-un comunicat de presa trimis dupa incheierea vizitei delegatiei sale in Romania, Fondul Monetar International arata ca deficitul fiscal al tarii noastre va creste in mod substantial pe fondul reducerilor de taxe si impozite combinate cu majorarile salariale.
"Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intentioneaza a fi adoptate-o combinatie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale -vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016, si peste acest nivel in 2017 daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital", apreciaza FMI in comunicatul transmis de sefa misiunii, Andrea Schaechter.
In replica, Victor Ponta traduce comunicatul FMI “pe intelesul tuturor romanilor”. Deficitul bugetar reprezinta principalul dezacord intre Palatul Victoria si Fond, in conditiile in care Ministerul de Finante de la Bucuresti sustine ca pentru 2016 si 2017 deficitul se va situa la 2,5% din PIB, cu 0,4% sub estimarea FMI de 2,9%.
Din punctul sau de vedere, premierul tarii vede doua “puncte mari in litigiu” si incearca sa explice situatia cetatenilor, “singurii care in final pot decide”.
“1. FMI nu agreeaza reducerea TVA prevazuta de Codul Fiscal (nici cota de 9% pentru alimente);
2. Nu sunt de acord cu cresterea salariilor cu 25% la Sanatate si Educatie”, arata seful Executivului.
Executivul nu convinge Fondul
Ponta crede ca masurile sunt “necesare si sustenabile”, insa nu convinge reprezentantii FMI.
Prezenta recent la Palatul Cotroceni, acolo unde a fost primita de presedintele Iohannis, delegatia Fondului a aratat ca “exista serioase rezerve ca Romania indeplineste conditiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexibile Credit Line”, fapt ce l-a determinat pe presedintele Iohannis sa isi exprime “ingrijorarea cu privire la vulnerabilitatile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor”.
De altfel, nici recent incheiatul Program de asistenta cu caracter preventiv, finalizat in Septembrie 2015, nu convinge: Fondul nu are o “evaluare finala favorabila, ceea ce a ridicat semne de intrebare cu privire la vointa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate”.
Cresterile salariale, insuficiente fara infrastructura
O analiza favorabila nu primeste Guvernul Ponta nici de la Consiliul Fiscal. Cresterile salariale din Educatie si Sanatate nu sunt suficiente daca mediul de lucru nu primeste imbunatatiri, sustine presedintele CF, Ionut Dumitru.
La capitolul stabilitate, Romania sta bine, insa acestul lucru nu e suficient, afirma Dumitru. Seful CF crede ca problema majora a tarii ramane infrastructura.
“Poți să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le consideră predictibile nu o să ai investiții pe termen lung, de la investitori serioși. În plus, la nivel de educație și sănătate primară, România are probleme serioase.
Nu este suficient să crești salariile profesorilor, ale medicilor, dacă nu schimbi nimic în structura cu care să își poată face meseria. (...) După 10 ani de învățat (în cazul medicilor — n.r.) să iei un salariu decent este o precondiție, dar și să îți faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze”, a aratat Ionut Dumitru.
Avem in continuare, ca tara, cele mai mici alocari bugetare la Educatie si Sanatate: “Avem o lege care spune 6% din PIB pentru Educatie, uite ca in 2009-2013 am avut o medie de 3,5%. Media europeana e 5,5% din PIB. La Sanatate am cheltuit 3,8% din PIB, media europeana este 6,4%”, a mai aratat seful Consiliului Fiscal.
In opinia sa, economia tarii creste in continuare pe consum, in timp ce investitiile publice sunt in cadere, fiind asteptat cel mai redus nivel din ultimii zece ani: “Daca continuam asa, putem discuta de sustenabilitate sau nu?”, a subliniat Dumitru.
