De același autor
S-a spus cândva că ipocrizia este reverența pe care viciul o face virtuții. De acord. Și totuși: parcă prea multe reverențe din toate părțile vedem zilele acestea! Haideți, încheiați odată dansul!
Sunt zile ale doliului, când continuă să moară în spitale nefericiții răniți de la clubul Colectiv, când vinovățiile și arestările se extind și, presupun, se vor extinde mai departe, când descoperim stupefiați lentoarea (neglijență, incompetență, mândrie stupidă?) autorităților române în a cere ajutor internațional în acest accident complet atipic, ba și când aflăm îngroziți – din partea noului prim-ministru interimar, dar și ministru al Educației – că marea majoritate a școlilor din România nu are aviz de la pompieri. Sunt zile tensionate, când lumea continuă să se adune seara în piețele orașelor noastre, clamând nevoia reînnoirii nu doar politice, dar și morale. Sunt zile dificile ale creionării unui nou guvern (de tehnocrați?) pentru un an și, să sperăm, a unui nou pact politic ori poate chiar a unei noi maniere de a administra o țară. Sunt deci și zile ale speranței renașterii spiritului civic, ale maturizării politice a unei generații. Sunt, desigur, și zile ale solidarității cu victimele, din partea celor care donează sânge, din partea medicilor, a asistentelor, pompierilor, dar și din partea cetățenilor care donează în beneficiul răniților, cât și din aceea a medicilor, spitalelor și guvernelor străine, care au acceptat transferul mai multora dintre cei arși și intoxicați.
Dar nu putem să nu observăm: sunt și zile ale marilor ipocrizii.
Ipocrizia politicienilor, desigur, vine în prim-plan: acum ei își pleacă fruntea, declară că „au învățat lecția“ și, disperați, nu îndrăznesc nici măcar să propună un nume pentru funcția de prim-ministru. Nerușinații! Sunt gata să se descarce de responsabilități pe seama unui tehnocrat, pe care, suntem siguri, îl vor jumuli în lunile următoare, dacă acesta nu va ști să fie ferm, dar și susținut de președinte și de opinia publică. Acum însă vrem să vedem și fapte, nu doar vorbe. De pildă: oare îl vom auzi pe d-l Sorin Câmpeanu, prim-ministru interimar și ministru al Educației, revocând comisia de etică a MEN care a acceptat doctoratele fabricii de plagiate Ponta, Oprea & Co?
Ipocrizia televiziunilor și a moderatorilor lor principali, a feluriților „maeștri“, „consultanți politici“, „analiști“, „invitați speciali“ (dar cvasi-permanenți) e următoarea la rând. Iată-i pe aceștia deplângând aproape la unison reaua guvernare; în schimb, au amuțit cu privire la „cel mai bun guvern al României“ și au grijă să ne asigure că ei, personal, sunt democrați și țin cu strada și revendicările ei. Dar noi n-am uitat cum în 2012 mulți dintre aceștia au susținut puciul parlamentar al troicii Ponta-Antonescu-Voiculescu. N-am uitat nici de încercările lor repetate de a discredita DNA cu Daniel Morar și Laura Codruța Kövesi, Înalta Curte, Curtea Constituțională și pe Monica Macovei, fără de care anticorupția nici n-ar fi început și care a fost exlusă din Guvernul Tăriceanu, deoarece era incoruptibilă. Da, au trecut de atunci opt ani, dar noi nu uităm că atunci eram abia trei sute de oameni care protestam împotriva acestei demiteri înaintea Teatrului Național, acolo unde acum sunt 5.000. N-am uitat nici de acei intelectuali care au oferit un sprijin moral puciștilor printr-un Apel adresat forurilor europene, făcându-se că nu observă că încercarea de demitere a președintelui Băsescu (la vremea aceea, ultimul obstacol major dinaintea acaparării justiției) se realiza prin amenințări la adresa Curții Constituționale, demiteri intempestive și acte legislative abuzive în formă și în spirit. Cât de orb trebuie să fii pentru ca să susții în 2012 un regim instalat pe impostură, fraudă și abuz, care urmărea să-i scape de pedeapsă pe penalii politici, regim care a acceptat regulile statului de drept doar forțat de Uniunea Europeană și de Statele Unite? Și cât de ipocrit trebuie să fii pentru ca acum, în 2015, să te arăți mereu pe la televiziuni, citând apăsat deviza pieței: „corupția ucide“? De ce, dragi televiziuni, n-o chemați pe „procuroarea stalinistă“, pentru ca ea, și nu altcineva, să explice conexiunea dintre corupție și neputințele guvernelor și ale societății românești?
Iar în final, să recunoaștem o doză bună de ipocrizie socială: auzim în zilele acestea din stradă atâtea voci critice, bine intenționate și serioase; dar câți dintre tinerii care clamează de zor că vor o „altă clasă politică“ sunt gata să se dedice organizării și asocierii civico-politice, cheltuindu-și din timpul dedicat slujbelor, familiei și concediilor? Câți vor măcar să studieze serios felul în care funcționează un stat democratic și să iasă din naivitățile pe care adesea le debitează? Mă tem că puțini. Mulți s-au indignat că președintele s-a întâlnit numai cu 20 de „reprezentanți ai societății civile“. Foarte bine: luați-vă revanșa, voi, cei nechemați ieri, și arătați-vă de neînlocuit mâine!
S-a spus cândva că ipocrizia este reverența pe care viciul o face virtuții. De acord. Și totuși: parcă prea multe reverențe din toate părțile vedem zilele acestea! Haideți, încheiați odată dansul!
Comentarii 7
Mircea Ordean - 11-18-2015
„Zile ale doliului, zile ale ipocriziei†Între noi fie vorba. La ce v-ați așteptat? Nu putea prevedea cum va fi? Ne-am născut chiar ieri?
RăspundeMircea Ordean - 11-13-2015
Dl Cornea se află aici gazetar pînă în măduva oaselor. Cu inerentele exagerare și subiectivism.
RăspundeVasile Popa - 11-13-2015
Cand un tanar de 18, venit cu mamica lui la TVR imediat dupa revolutie pentru a anunta infiintarea propriului partid, a declarat ca este de profesie politician, am ras cu lacrimi. Dar Zbora Isopescu, sau cum il chema, avea dreptate. Politica este o ocupatie serioasa, care ia timp pentru a o intelege si a o practica cu succes fara sa fii atras in capcanele sale. Un guvern de tehnocrati este o utopie si nu poate apare decat prin lipsa de prestigiu si capacitate de conducere al principalelor partide. Maniu si Bratianu au dat birul cu fugitii tocmai cand tara avea cea mai mare nevoie de ei, dupa pactul Hitler - Stalin si Dictatul de la Viena. Il chibitau pe Antonescu, dar refuzau sa preia fraiele tarii cand acesta le cerea exasperat ajutorul. S-au limitat sa ii dea cativa tehnocrati. Un guvern tehnocrat este sortit esecului. la fel ca si cel al lui Antonescu, pentru ca nu este suficient sa stie ce trebuie facut, dar si cum sa faca si mai ales sa nu piarda contact cu pulsul populatiei si al lumii intregi. Aici intervine arta si puterea politicianului care are la dispozitie ceea ce nici un tehnocrat nu are: parghiile si senzorii masinii de partid. Partidele, singurele care exprima dorinta populatiei, buna ori proasta, asta este, trebuie sa isi curete randurile inainte ca sa se autodistruga. Tehnocratul nu reprezinta pe nimeni ci doar propriile convingeri, mai corecte sau mai gresite. Cine poate judeca si face clasamentul celor mai buni tehnocrati? Doar cel mai bun dintre ei, fireste. Dar cine este acesta? De aici pana la conceptul de Fuhrer, Conducator Suprem sau Geniul Carpatilor nu este decat un mic pas.
RăspundeFlorin - 11-11-2015
Deoarece romanii iesiti in strada au respins, pe buna dreptate, si PNL, un partid la fel de corupt si de nereformat ca si PSD, inclusiv la sugestia consilierilor sai in genul lui Mihalache, traseisti, arivisti, fripturisti si oportunisti, Johannis a renuntat la alegerile parlamentare anticipate, asa cum dorea initial, din dorinta de a ajuta PNL sa ajunga la guvernare profitand de nemultumirea oamenilor fata de PSD, si a trecut la planul B, numirea unui asa zis guvern format exclusiv din tehnocrati, persoane aparent independente care nu fac parte, oficial, din vreun partid politic.Realitatea este ca acum PNL va ajunge la guvernare prin intermediul unor interpusi,oamenii de casa ai PNL, in genul lui Ciolos, care in perioada 2007-2008 a fost ministru in guvernul Tariceanu-PNL si care ulterior, la propunerea liderilor PDL, acum cu totii inregimentati in PNL, a ajuns comisar european iar acum este folosit din nou, provizoriu, pentru deruta si satisfacerea dorintei populatiei satula pana peste cap de mafiotii si arivistii care alcatuiesc actualele partide politice.Practic este praf in ochii opiniei publice care doreste ca cei din guvern sa nu mai fi fost pana acum membrii ai unei formatiuni politice.Printre asa zisii tehnocrati, independenti din punct de vedere politic, figureaza si Constantin Dudu Ionescu care este in carti pentru functia de ministru de interne, functie pe care a detinut-o si in perioada 1999-2000, din partea PNTCD, fost presedinte interimar al PNTCD , fost membru al PC iar in anul 2008 ,candidat din partea PDL( de anul trecut a fuzionat cu PNL) pentru un post de parlamentar.In aceasta situatie ne dam seama cu totii ca se incearca din nou, subtil, inselarea opiniei publice folosindu-se oameni cu legaturi stranse cu PNL, lucru nedorit de cei care au protestat in strada.
RăspundePolilogu - 11-11-2015
Domnule Cornea, v-ați dres vocea !. Parca aveti alta voce Adevarat:seamana leit cu aceea care mi-a facut placere s-o ascult. Mi s-a parut la un moment dat ca e obosita si , daca bine-mi amintesc,am indraznit sa o spun. Acum, observ ca e tocmai vocea dumneavoastra.Proaspata.Si care-mi placea uneori sa o ascult ca pe o voce interioara.
Răspundecititor - 11-10-2015
Domnule Andrei Cornea, astept cu interes editorialul dvs. in fiecare zi de marti. Chiar nu-mi pot da seama cum de se gaseste mereu cineva care posteaza jigniri si ineptii la adresa dvs. Ma intreb cine se ascunde sub numele Gagu, dar postarea sa pare una de gang. In alta ordine de idei, din articolul dvs. de astazi razbate tristete,suparare si putina lehamite. Ma gândesc ca se datoreaza multelor critici ce au urmat acelei intalniri cu dl. Iohannis (ca reprezentant al GDS). Critici si nemultumiti sunt multi si fiecare se crede indreptatit sa carteasca. Tocmai de asta ma mira inca solidaritatea din primele zile de dupa tragedie. Abia ceva mai tarziu a aparut ipocrizia oportunistilor care ieri erau trup si suflet alaturi de usl (Ponta, Antonescu,chiar Iohannis plimbat intre Bucuresti si Sibiu in functie de ce mai puneau la cale marii oameni politici in laboratoarele intereselor lor nationale)iar astazi au uitat complet ca si lor li s-a datorat inscaunarea incompetentilor, incultilor si a cinicilor mincinosi cu o asa de larga majoritate.Dar inca si astazi, daca se pronunta numele Monicai Macovei la orice televiziun,in timpul unei dezbateri, incep sa curga aceleasi invective . Doamna Macovei e inca privita ca dusmanul public numarul unu de prea multi dintre cei care se numesc formatori de opinie, politicieni, jurnalisti, etc. Este incs întruchiparea a tot ce nu ne place pentru ca, banuiesc, e clar ca nu ar admite/ permite balaceli in compromisuri si jumatati de masura, asa cum admit si accepta toti ceilalti (dintre cei pe care-i cunoastem). Inteleg ca dna. Macovei nu a mers la proteste, nu a aparut la TV, nu a transmis comunicate din decenta, pentru ca a dorit sa respecte, fara ipocrizie, revolta pietei impotriva politicienilor. Era totusi singurul politician care spusese demult ceea ce spunea piata acum. Totusi, nimeni nu pare sa-si aduca aminte de asta. Mi s-ar fi parut un nume demn de a fi trecut pe faimoasa lista cu prim-ministri profesionisti, cinstiti si cu viziune.
RăspundeFelix - 11-10-2015
Da, daca indignatii nu pun mana pe carte sa invete cum functioneaza un stat de democratic, si daca nu isi dedica macar o parte din timp asocierii civico-politice, atunci totul va fi fost degeaba.
Răspunde