Criza este lângă noi, nu în centrul Europei

Summit-ul estic de la București al țărilor din NATO a fost destul de puțin prezent în atenția presei in­ter­naționale și mai deloc în marile publicații. Și nici CNN sau BBC nu i-au acordat atenție. Această frustrare a fost vizibilă și în declarația președintelui Klaus Iohannis, care a și spus că nu contează dacă pozițiile noastre sunt pe locul întâi sau zece pe agen­da știrilor, important e ca NATO să-și struc­tureze o strategie de securitate în care Frontul Es­tic să fie o prioritate.

Cristian Diaconescu, fost șef al diplomației ro­mâ­nești, crede că este o situație nefericită, dar ex­pli­cabilă, pentru că preocupările de securitate sunt ale națiunilor, înainte de a fi ale organizațiilor in­ter­naționale. „NATO are practic obligația ca, în numele statelor participante, să răspundă zilnic la o serie de atitudini, informații, chiar și gesturi politice sau militare care pun într-un fel sau altul în discuție situația de securitate în spațiul eu­ro­atlantic.“ Adăugând că „dacă în acest moment pa­ra­digmele crizelor în care, dorim sau nu, ne aflăm, sunt cunoscute, răspunsurile sunt însă destul de diferite, chiar înăuntrul organizației NATO. Și, de la tentația de relativizare, de exem­plu, a re­gi­mu­lui de sancțiuni față de Moscova, un­de se evi­den­țiază Ungaria, Slovacia sau Cehia, pâ­nă la o ati­tu­dine ceva mai contondentă, dras­ti­că chiar, dacă vorbim de mecanismul politic ame­rican, este obli­gatoriu ca aceste atitudini să ajun­gă totuși la un numitor comun. Pentru că este obli­gatoriu ca sta­tele aflate în prima linie să se simtă protejate în acest moment, nu numai din punctul de vedere al vectorului militar, dar și din punctul de vedere al unei decizii comune po­li­tice“.

O întrebare firească este care va fi în final impactul reuniunii țărilor membre NATO de la București. Cum vor reacționa alte state europene importante care propun o „normalizare“ a relațiilor cu Rusia, o poziție exprimată public de personalități politice ca Jean-Claude Juncker sau vicecancelarul german Sigmar Gabriel. „Criza ucraineană are un impact major pe Flancul Estic al NATO. Coordonarea în­tre statele aflate în această zonă este esențială și, evident, deciziile care se vor lua anul viitor la Varșovia în cadrul summit-ului vor cuprinde în special modalitățile de asigurare a garanțiilor de securitate pentru aceste state. Criza este aici, lângă noi, nu este în centrul Europei. Sigur, sunt și alte crize de luat în seamă, cum este cea si­riană, dar în ceea ce privește impactul direct și ime­diat, aceste state aflate în proximitatea estică a UE sunt primele chemate să găsească soluții regionale și, pe de altă parte, și să ceară, de o manieră categorică, sprijinul celorlalte state par­tenere la Tratatul de la Washington.“

Mini-Summit-ul de la București a fost coprezidat de România și Polonia. În opinia lui Cristian Dia­co­nescu, și în NATO, și în UE, în ce privește regiunea de Est, România și Polonia sunt în mod natural principalele state decidente. „Evaluările celor do­uă țări în ceea ce privește riscurile asimetrice sunt similare. România și Polonia sunt de­ter­mi­nate să coopereze în acest sens și cu statele mem­bre din spațiul european, dar și cu partenerul american pentru a formula o reacție adecvată la acest tip de amenințări.“