Pe aceeași temă
Prezenti in Moldova in cadrul celei de-a 90-a editii a seminarului “Rose-Roth” al Adunarii Parlamentare a NATO, reprezentantii statelor Aliate au subliniat sustinerea in procesul de reformare a sectorului de Aparare a Republicii Moldova, a sectorului energetic si a celui financiar-bancar, transmite Radio Chisinau.
Totusi, recenta evolutie de pe scena politica moldoveneasca provoaca ingrijorari in randul Aliatilor, stiuta fiind influenta pe care Federatia Rusa o are in randul societatii din tara vecina.
Vicepresedintele NATO, Paolo Alli, si-a manifestat in acest context increderea ca oficialii de la Chisinau au puterea de a depasi criza si de a crea o majoritate cu o orientare clara pro-europeana.
“NATO respecta neutralitatea Republicii Moldova si va continua sa o sustina in aspiratiile sale europene. Insa, in Republica Moldova este necesara efectuarea unui sir de reforme. Vom sustine si in continuare stransa cooperare cu Chisinaul si vom contribui semnificativ la dezvoltarea tarii”, a spus Paolo Alli, potrivit sursei citate.
Prezent si el in capitala Moldovei, reprezentantul Romaniei, Mihai Tararache, a precizat ca la acest moment exista un interes sincer din partea Aliantei in ce priveste cooperarea cu tara vecina in sectoarele de aparare, energie si economie.
“Acum e foarte important ca in Republica Moldova sa fie instaurata stabilitatea, ca viitoarea Alianta sa fie una pro-europeana. Un Guvern stabil la Chisinau e absolut necesar”, a spus Tararache, subliniind sprijinul pe care Bucurestiul continua sa il dea in relatia Moldovei cu NATO. Mai mult, arata el, Romania a propus deschiderea unui birou NATO la Chisinau.
Occidentul, calcule dificile la Chisinau
Misiunea Vestului in Republica Moldova este foarte complicata. Fara un Guvern stabil, dupa caderea Executivului pro-european condus de Valeriu Strelet, cu proteste de strada si un lobby rusesc foarte puternic, statul vecin se afla in continuare la confluenta a doua civilizatii. Estul sau Vestul este optiunea pe care, in continuare, moldovenii nu o iau cu fermitate.
Dupa cativa ani in care se parea ca moldovenii au ales optiunea occidentala, cu o coalitie de guvernare (fragila, e drept) asumata pro-Europa, recentele tulburari sociale au provocat caderea Executivului. Socialistii si comunistii pro-rusi, sustinuti de catre democratii asa-zisi europeni, au dat joc Guvernul prin motiune de cenzura. Iar lucrurile nu se opresc aici.
Influenta rusa in Republica Moldova creste in actualul context de instabilitate politica de la Chisinau. Moldovenii par sa incline catre formatiunile cu simpatii pentru Moscova.
Pro-rusii – in principal socialistii si comunistii – par sa se afle pe un val de simpatie, releva un recent sondaj. Potrivit International Republican Institutute, scena politica din Moldova pregateste o resetare a orientarilor geopolitice.
Controversatul Renato Usatii cu al sau Partidul Nostru si socialistii lui Igor Dodon – ambii recunoscuti ca fiind apropiati de Moscova – atrag cele mai multe intentii de vot, potrivit sondajului citat.
Astfel, formatiunea lui Usatii ar primi 20% din optiunile de vot, in timp ce Dodon ar atrage 15%. Iar in ce-i priveste pe comunistii lui Vladimir Voronin, desi se afla in scadere, ar puncta 7% din votul alegatorilor, in cadrul unor eventuale alegeri. Asadar, peste 40% intentie de vot pro-Rusia.
De cealalta parte, formatiunile asumate ca pro-occidentale nu stau foarte bine in intentiile de vot. Cel mai bine pare sa puncteze Partidul Popular European al fostului premier Iurie Leanca, pe locul trei cu 12% din voturi.
Informatia cu adevarat surprinzatoare vizeaza faptul ca trio-ul european de la Chisinau – Partidul Liberal, Partidul Democrat si Partidul Liberal Democrat – nu ar mai avea capacitatea nici macar de a trece pragul electoral de 6% pentru a intra in Parlament.
Bucurestiul stopeaza finantarea Chisinaului
Acordarea unei sume de 150 de milioane de euro Republicii Moldova cu titlu de ajutor financiar nu mai este oportuna in contextul incertitudinii politice de la Chisinau. E argumentul presedintelui Iohannis pentru reexaminarea Legii in Parlament.
Semnat la Chisinau in 7 Octombrie 2015, Acordul privind asistenta financiara rambursabila intre Romania si Republica Moldova nu mai prezinta oportunitatea unei legi, sustine presedintele. Iohannis a cerut, in 9 Noiembrie, Parlamentului de la Bucuresti sa reexamineze Legea privind Acordul in urma caruia Chisinaul ar urma sa primeasca o suma de pana la 150 de milioane de euro.
Asistenta financiara cu care Bucurestiul ar fi trebuit sa vina in sprijinul Chisinaului avea in vedere finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei de stat. Banii urmau sa ajunga in tara vecina in trei transe, scandenta fiecarei transe fiind de cel mult cinci ani.
Acum, insa, Palatul Cotroceni nu mai e convins de initiativa: “avand in vedere contextul politic actual din Republica Moldova, consideram ca promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului nu este oportuna cata vreme nu exista certitudinea continuarii procesului de reforme si respectarii angajamentelor” asumate in parteneriat cu Occidentul, transmite Administratia Prezidentiala.
Presedintele Iohannis cere Legislativului roman, in acest context, sa reexamineze Legea avuta in vedere
