De același autor
Foarte probabil, va crește presiunea asupra guvernelor europene pentru respingerea fluxului de imigranți, iar legătura dintre imigrație şi terorism va fi exploatată de partidele de extremă dreaptă.
Ce va urma? Cum se va schimba viața oamenilor la Paris, dar și la Londra, Roma sau Berlin, toate orașe care se pot aștepta oricând la atentate similare? Care va fi reacția Occidentului după tragedia de vineri seară din capitala Franței? Și cum e posibil ca o organizație ca ISIS să dea literalmente peste cap viața planetei? Iată tot atâtea întrebări cu posibile răspunsuri complicate și mai ales deprimante.
Duminică seara a fost un moment dramatic de panică la Paris printre cei adunați în zona Place de la République pentru a aprinde lumânări și a se reculege în memoria celor uciși în timpul atentatelor din vinerea trecută. O alarmă falsă datorată unui foc de artificii i-a făcut pe toți să se împrăștie îngroziți, călcând peste flori și lumânări. Chiar polițiștii din zonă păreau depășiți de evenimente. A fost o dovadă vie a imensei traume suferite de parizieni. Simon Kuper, jurnalist la Financial Times, care de 13 ani trăiește în capitala Franței, se teme că „frica și pericolul vor deveni la Paris noul normal“. Nimeni nu mai are garanții că, odată ieșit în oraș, la o cafenea, la teatru sau la un meci, nu va nimeri în mijlocul unor astfel de atentate. Sau că persoanele din familie, prietenii nu se vor găsi în aceeași situație. Nu e deloc ușor să trăiești zi de zi într-o astfel tensiune. Așa cum se întâmplă, de pildă, în Israel.
Unul dintre cei scăpaţi cu viaţă din atentatele de la Paris.
Al doilea eveniment important, tot duminică, a fost confirmarea unei informații care circula deja în spațiul public: unul dintre teroriști, dintre cei care s-au aruncat în aer, a intrat în Europa în fluxul de refugiați. Fapt confirmat de o viză de intrare pe care respectivul o primise de la autoritățile grecești din insula Leros la începutul lunii octombrie. Este un detaliu exploziv și cu o mare încărcătură politică, în contextul dezbaterii aprinse legate de criza migrației. Pentru că e greu de crezut că nu mai sunt și alți teroriști amestecați printre refugiați. Avantajul utilizării acestui circuit de acces către Europa Occidentală este acela că jihadiștii scapă de monitorizare la trecerea prin punctele de frontieră. Ceea ce, evident, complică enorm viața serviciilor secrete. Citând o sursă saudită, CNN avansa ideea că numărul de infiltrări ISIS în Europa este atât de mare, încât serviciile de informații de pe continent nu pot face față.
Cei care se opun acceptării imigranților pe continent vorbesc de mai multă vreme despre acest pericol. Însă, de partea cealaltă, s-a replicat mereu că la mijloc e doar paranoia. Iată că acum există o dovadă palpabilă, concretă, că lucrurile nu stau așa. Dar dacă informația în sine nu e noutate, impactul politic al confirmării ei este considerabil, pe mai multe direcții.
1. Vor apărea tensiuni suplimentare în interiorul UE; țările din Estul Europei care se opun primirii de refugiați în baza unor cote stabilite la Bruxelles vor utiliza cu siguranță argumentul în favoarea lor, lucru pe care deja noul guvern de la Varșovia l-a făcut.
2. Se vor adânci în Germania disputele din interiorul coaliției aflate la guvernare pe tema imigranților și în general criticii Angelei Merkel vor avea un nou front de atac.
Parizienii au transformat în adevărate altare locurile în care au atacat teroriştii.
3. Va crește presiunea asupra guvernelor, nu doar din Franța, ci și din alte state occidentale, pentru respingerea sau cel puțin limitarea severă a fluxului de imigranți, iar această legătură imigrație - terorism va fi exploatată cu siguranță de partidele de extremă dreaptă; vom vedea, din acest punct de vedere, ce se va întâmpla în Franța la apropiatele alegeri regionale.
Dar dincolo de aceste așteptări nu tocmai fericite, pentru că riscă să afecteze chiar osatura construcției europene, probabil că mulți se întreabă de ce rezistă și, iată, funcționează cu succes ISIS, ca mașinărie teroristă, în condițiile în care are ca adversari aproape toate marile puteri militare ale lumii. Orientul Mijlociu este o adevărată tablă de Go, în care ISIS ocupă o poziție strategică importantă din punctul de vedere al tuturor actorilor implicați. Deși, practic, toată lumea vrea cu adevărat să scape de ISIS, eliminarea organizației nu ocupă neapărat locul întâi pe lista de priorități. La baza acestor calcule se află rivalitățile fundamentale sunni-shiite, cu Iranul de o parte și Arabia Saudită și țările Golfului, pe de alta. În plus, pentru Turcia, care are și ea ambiții regionale, un eventual stat kurd independent, desprins din Irak, ar fi un adevărat coșmar. Pentru Rusia și Iran, de exemplu, existența ISIS oferă argumente pentru menținerea la putere a regimului Assad. De aceea au tot interesul să se îndrepte în mod real împotriva ISIS doar după ce vor stabiliza la Damasc un regim care le este favorabil (cu sau fără Assad). De partea cealaltă, pentru Arabia Saudită, ISIS este deocamdată util pentru că împiedică Teheranul, care controlează în bună măsură guvernul de la Bagdad, să-și extindă influența în întregime asupra Irakului, făcând joncțiunea cu Siria, unde deocamdată se află la putere tot un regim proiranian. În timp ce americanii, care o bună bucată de vreme au evitat să se implice în conflictul din Siria, sunt prinși între interesele, adesea divergente, ale aliaților lor, Turcia (membru NATO) și Arabia Saudită, și dorința considerată de mulți utopică de a găsi o soluție politică a crizei, care să ducă și la îndepărtarea lui Assad de la putere. Din păcate, atentatele de la Paris, deși reprezintă o provocare majoră pentru Occident în ansamblu, nu schimbă fundamental această complicată țesătură de interese contradictorii, care fac din Siria un adevărat butoi cu pulbere, aproape imposibil de gestionat.