Pe aceeași temă
Sinteza strigătului străzii împotriva clasei politice actuale - ”Nu vă mai vrem pe voi! Plecați!” – se regăsește în guvernul condus de Dacian Cioloș. Cu excepția unuia singur, miniștrii nu au activat în politică. Așteptările ”străzii” de la acest guvern sunt însă uriașe. Speranța politicienilor că tehnocrații vor eșua este pe măsură. Dacă Dacian Cioloș va reuși să facă într-un an ceea ce n-au reușit partidele politice în 26 de ani, atunci baronii politici sunt pierduți.
Până la alegerile de anul viitor, partidele au de ales doar între două căi. Fie încep să aducă în fața publicului figuri noi, specialiști în domeniile lor, pe care, deși le au în structurile proprii, nu le impun în guverne, preferând să le rezerve doar funcții de consilieri pentru expertiză. Fie rămân închistate în vechile obiceiuri și vor ține cu dinții de funcțiile de decizie pentru politrucii care răspund doar la comenzile intereselor personale și de grup.
Programul de guvernare, un fel de ”to do list”
Ridiculizarea programului de guvernare pe care Dacian Cioloș l-a prezentat Parlamentului a ținut capul de afiș în ultimele două zile, mai ales pentru PSD și aliații săi.
Prima variantă a programului, de 13 pagini, conținea o serie de măsuri concrete, care să aibă un impact sistemic. Erau prezentate schematic prioritățile guvernului, precum: susținerea fără rezerve a independenței justiției și a continuării luptei împotriva corupției, transparența actului de guvernare, corectitudinea proceselor electorale, implementarea politicilor europene în economie și eliminarea blocajelor în atragerea de fonduri europene, revizuirea și prioritizarea proiectelor de investiții, inclusiv în infrastructură, redefinirea statutului personalului medical, îmbunătățirea sistemului de protecție civilă și regândirea actului educațional, cu derobarea cadrelor didactice de sarcini birocratice și mutarea accentului pe transmiterea de informație.
Acest program de guvernare seamănă cu des întâlnita ”to do list” în mediul privat, o listă de priorități care se alcătuiește înaintea demarării oricărui proiect. Partidele politice s-au obișnuit cu sute de pagini și grafice frumos prezentate în campanii electorale, dar de care niciodată nu țin cont, odată ajunse la guvernare.
Premierul desemnat avea la dispoziție zece zile pentru a prezenta Parlamentului noul guvern, după cum prevede Constituția. Dacian Cioloș a depus jurământul într-o săptămână de la momentul desemnării. I se poate reproșa că nu și-a rezervat câteva zile pentru a coagula împreună cu echipa sa un program de guvernare și abia apoi să-l înainteze Parlamentului, cu atât mai mult cu cât s-a văzut ezitarea lui Dacian Cioloș cu privire la anumite puncte din programul de guvernare, încercând completarea ulterioară audierii miniștrilor în comisii.
Alegerea primarilor în două tururi rămâne o solicitare cu soartă incertă
Sensibil la criticile aduse, premierul desemnat a modificat de două ori programul de guvernare. Inițial era prevăzută comasarea alegerilor locale și generale și prelungirea la cinci ani a tuturor mandatelor, o propunere de proiect al Ministerului Justiției de modificare a legilor electorale, imposibilă însă fără modificarea Constituției. Această prevedere a fost scoasă din program, înaintea audierii primului candidat pentru funcția de ministru al Justiției, Cristina Guseth. Nu este însă clar dacă pentru Raluca Prună, celălalt proiect și anume modificarea legii alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin va mai rămâne sau nu o prioritate. Acestea erau două dintre așteptările societății civile prezentate inclusiv președintelui României la consultările avute la Cotroceni în timpul manifestărilor de protest de la începutul lunii noiembrie.
Dacian Cioloș a declarat că, în perioada următoare, o să prezinte ”proiecte mai concrete pe fiecare sector în parte, în funcție și de susținerea constatată”. Or, partidele parlamentare nu își doresc alegeri pentru primari în două tururi.
În programul de guvernare apare ca prioritate amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, crearea de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.
Renegocierea MTO, nuca tare pentru Victor Ponta, o prioritate pentru Dacian Cioloș
La capitolul "Stabilitate", programul de guvernare prevede renegocierea MTO (obiectivele pe termen mediu), cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern Brut (PIB). În prognoza de toamnă emisă pe 5 noiembrie, Comisia Europeană estimează un deficit structural de 0,8% din PIB în anul 2015, 2,7 la sută în 2016 și 3,8 la sută în 2017, conform Hotnews. Astfel, România ar urma să iasă încă din anul 2016 din ținta de deficit structural de 1 la sută, asumată prin MTO.
Printre prioritățile Guvernului Cioloș se numără elaborarea bugetului pentru anul 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică și monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare și implementarea unor măsuri pentru creșterea convergenței în perspectiva aderării la zona Euro.
Dacian Cioloș a dat asigurări că nu va renunța la majorarea cu 10 % a salariilor bugetarilor, dacă se va încadra în limita de deficit de 3% , iar ministrul finanțelor, Anca Paliu Dragu a declarat în cadrul audierii de la comisiile de specialitate din Parlament că ”vor fi păstrate creșterile de salarii adoptate de Parlament”, precizând că proiectul de buget va trebui realizat ținând cont de cadrul fiscal existent, orice modificare nefiind un mesaj bun pentru mediul de afaceri.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a lansat un adevărat șantaj politic la adresa guvernului Cioloș, în discursul său dinaintea votului de învestitură din Parlament. "Sunt măsuri pe care le așteaptă milioane de români. De felul în care le veți implementa, depinde poziția PSD. Depinde numai de dvs, domnule prim ministru, dacă în Parlament vom fi parteneri sau adversari", a spus Dragnea. "Dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceste condiții nu sunt respectate (n.r. cele asumate prin votul Parlamentului), atunci sprijinul nostru pentru acest Guvern va înceta şi nu vom ezita niciun moment să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a corecta și concedia acest Guvern dacă acesta îşi va depăşi mandatul dat de Parlament”, a amenințat Dragnea.
Susținerea conjuncturală a Parlamentului va fi un dar otrăvit
Genul acesta de politică dusă de parlamentarii partidelor înlăturate de la putere, fie că se aflau la guvernare, cum e cazul PSD, fie că sperau să o preia, cum e cazul PNL și care, prin vocea lui Vasile Blaga, a transmis de la tribuna Parlamentului că ”liberalii nu vor accepta să li se vorbească din vârful buzelor”, reprezintă realul pericol cu care se va confrunta guvernul Cioloș. Susținerea sa de conjunctură, în funcție de modul în care satisface sau nu așteptările partidelor mari, care pot decide soarta guvernului printr-o moțiune de cenzură sau poate crea probleme majore politicii guvernamentale prin legile pe care le adoptă în Parlament, reprezintă un dar otrăvit pe care Dacian Cioloș l-a primit deja ieri, la pachet cu votul de 389 de voturi pentru învestitură, din cele 506 exprimate.
Practic, în ciuda votului majoritar primit ieri, Cioloș se află în opoziție cu tot Parlamentul. Politicienii îl așteaptă la cotitură pentru a-l compromite, aceasta fiind singura strategie de succes pentru a demonstra contestatarilor lor din stradă că tehnocrații nu se descurcă la guvernare sau, cum spunea ieri Călin Popescu Tăriceanu, că ”tehnocrația omoară democrația”. Dacă Cioloș își va urma programul de guvernare, fără compromisuri inutile cu parlamentarii care, oricum, sunt la o cotă infimă de încredere în populație, va avea doar de câștigat. Atuul cel mai important al lui este susținerea publică, nu susținerea parlamentară. Prioritățile sale vor trebui să se identifice cu cele strigate în stradă, nu cu cele transmise ieri, printre dinți, de către parlamentari.
Depolitizarea, în avantajul meritocrației, a administrației și a companiilor/agențiilor în care statul este majoritar, susținerea independenței justiției (cu atât mai mult cu cât anul viitor se încheie mandatele procurorilor șefi ai DNA, Parchetului General și al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar al actualului CSM, la începutul anului 2017), alocarea fondurilor de la buget în funcție de necesități, nu de culoarea politică a baronilor locali cu tentacule în Parlament sunt doar câteva dintre măsurile pe care un prim-ministru le poate face vizibile într-un an.
Dacian Cioloș va fi pierdut dacă va avea o atitudine șovăielnică în fața parlamentarilor mult prea versați în politica românească pentru a se putea împiedica de un comisar european, obișnuit cu ”politica corectă”. La urma urmei, el nu are nimic de pierdut în fața lor, ei au de pierdut totul în fața electoratului.
Discursul președintelui, mesaj cifrat pentru partide: ori vă schimbați, ori plecați
La ceremonia de învestire în funcție a primului-ministru, Klaus Iohannis a transmis un mesaj cifrat la adresa partidelor politice, dar extrem de limpede pentru poporul alegător. Nu e greu de descifrat, depinde doar de gradul de deschidere a minții celor care conduc partidele.
Părând că face o trecere în revistă a consultărilor pe care le-a avut atât cu partidele, cât și cu reprezentanții protestatarilor și ai societății civile, Klaus Iohannis a subliniat, de fapt, următorul lucru: chiar dacă politicienii se îmbată cu apă rece cum că ”politică fără partide nu se poate”, el le amintește că nici ”democrația fără popor nu se poate”. Dacă vor să priceapă mesajul, partidele se vor schimba, dacă nu, Klaus Iohannis pare să le transmită că le abandonează, trecând de partea poporului.
În finalul discursului său pentru politicieni, înaintea adresării directe pe care a avut-o către membrii guvernului Cioloș, președintele Iohannis a spus că ”acest guvern independent politic este o şansă pentru România. Fiindcă în timp ce acest guvern independent va guverna, partidele politice vor avea ocazia, timp de un an de zile, să se reconecteze la alegători. Ar fi excepţional dacă partidele politice ar folosi această oportunitate pentru a-şi defini programe atractive, pentru a se apropia din nou de alegător, în acest fel să avem, după alegerile parlamentare, o clasă politică care reprezintă, fără discuţie, alegătorii, fără criză şi care, cu multă energie, va putea să continue să construiască România prosperă şi puternică pe care ne-o dorim cu toţii. Sper ca acest lucru să se întâmple.”
Speranța exprimată de Klaus Iohannis e mai degrabă un avertisment la adresa partidelor să nu irosească următorul an și șansa pe care le-a dat-o să se reformeze, astfel completând una dintre primele sale afirmații din discurs, anume că ”avem cea mai gravă formă de criză, avem o criză de încredere, avem o criză de încredere a cetăţeanului faţă de politicianul pe care l-a ales să-i reprezinte interesele. Încrederea este bunul cel mai valoros în politică. Se câştigă greu, se pierde foarte uşor”.
Modul în care vor reacționa partidele se va vedea curând în Parlament, prin modul în care vor trata cea mai importantă confruntare pe care o vor avea cu Dacian Cioloș: legea bugetului. Aceasta este, de 26 de ani încoace, o verigă slabă între administrație și politică, modul prin care politicienii mituiesc electoratul nu în funcție de necesitățile care există în teritoriu, ci în funcție de puterea pe care ei o pot exercita asupra membrilor guvernului. Legea bugetului va arăta și forța pe care Dacian Cioloș o are în a conduce România, fără clientela de partid. Va fi o piatră de hotar.
