Pe aceeași temă
„Situația este problematică și precară. Aproape în fiecare zi trebuie să închidem o sală de sport pentru a primi acolo refugiați”, afirmă un reprezentant al Oficiului pentru Sănătate și Probleme Sociale de la Berlin.
Vechiul aeroport Tempelhof din capitala Germaniei a devenit o imensă tabără de refugiați, iar ultima decizie a autorităților a fost să transforme un centru de congrese într-o centru de primire unde pot fi cazați până la 800 de migranți.
În același timp continuă căutarea de noi spații prin foste fabrici, oficii publice sau spitale, dar locurile unde s-ar putea improviza tabere de refugiați sunt tot mai puține.
Această situație de criză se întâlnește pretutindeni pe teritoriul Germaniei, întrucât migranții, intrați în țară pe la granița cu Austria, sunt redistribuiți prin statele federale, care caută fiecare soluții să-i găzduiască. Iar aceste soluții devin tot mai inedite, la Dusseldorf de pildă fiind amenajate astfel de spații inclusiv pe nave staționate pe fluviul Rin.
Potrivit autorităților din Bavaria (statul unde sunt înregistrați solicitanții de azil), numărul migranților care au ajuns anul acesta în Germania venind mai ales din Orientul Mijlociu, Africa și Asia a trecut pragul de 900.000.
În acest context, Horst Seehofer, liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), ramura bavareză a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel, a somat-o pe aceasta din urmă să ia urgent măsuri de limitare a numărului migranților, după ce i-a mai dat recent două ultimatumuri rămase fără efect.
Cancealrul a respins imediat și această ultimă solicitare a lui Seehofer, reafirmându-și hotărârea de a-și continua politica de primire a migranților extracomunitari, în pofida nepopularității acestei politici și a tensiunilor pe care ea le-a provocat în interiorul coaliției de guvernare.
Totuși, potrivit presei germane, Angela Merkel ar fi dispusă să accepte o plafonare a numărului de migranți, dar numai dacă se va adopta o soluție 'internațională și europeană' care să cuprindă inclusiv un acord cu Turcia. Printr-un astfel de acord, Uniunea Europeană ar urma să preia legal migranți ce s-au refugiat pe teritoriul turc, redistribuindu-i apoi prin statele blocului comunitar în baza unui nou sistem al cotelor obligatorii, suplimentar față de cel adoptat în luna septembrie.
