Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Cazul Colectiv: o interpretare din perspectiva relaţiei stat-biserică
2015-11-24
8

Va reuşi BOR, dar şi celelalte culte să profite de acest val antisecular la nivelul unei categorii de persoane cărora cu greu i se poate adresa un mesaj convingător şi totodată în acord deplin cu normele canonice? Este un pariu dificil, însă, odată înţelese premisele, este mult mai uşor a formula un plan de acţiune.

 

Cazul Colectiv a fost o nouă ocazie pentru a lansa în spaţiul public o campanie îm­potriva BOR. Precedenta ocazie a fost pri­le­juită de decizia Curţii Constituţionale nr. 669/2014 care modifica statutul dis­ci­plinei religie în şcolile publice. Pattern-ul mediatic a fost acelaşi: s-a pornit de la un caz specific pentru a se discuta despre re­laţia stat-biserică în general, deşi acel caz se referea la circumstanţe, şi nu la un în­treg sistem. De fapt, nu a existat o dis­cu­ţie, ci poziţii extrem de diverse au fost ve­hiculate de către protestatari, de la res­pin­gerea totală a religiei la invocarea religiei pentru amintirea victimelor. Presa nu a con­siderat acest episod drept un bun pre­text pentru a discuta din punct de vedere profesionist această relaţie, ci s-a preferat a se accentua derizoriul în care întreaga dis­cuţie publică a fost purtată. Experţii nu au fost chemaţi să explice cum s-a po­zi­ţionat biserica, cum ar trebui să se po­zi­ţioneze ori care este semnificaţia teologică a accidentului.

 

Incă din primele ore ale tragediei, nu s-a comentat nimic despre prezenţa la faţa locului a preotului ISU din Dea­lul Spirii, Vasile Bârleanu, decorat ul­terior cu Crucea Patriarhală, un pre­ot care a acordat asistenţă nu numai spi­rituală, dar şi imediată victimelor. Raed Arafat şi Gabriel Oprea trebuiau să fie în prim-plan atunci când şi-au făcut apa­riţia, nu cei care s-au ocupat efectiv cu salvarea de vieţi omeneşti.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-carp.jpg

Slujbă de pomenire a victimelor incendiului din Colectiv susţinută de preoţi ortodocşi chiar în faţa imobilului în care se afla clubul respectiv.

 

 

A urmat apoi episodul în care Patriarhul Daniel şi purtătorul de cuvânt al Pa­triar­hiei, părintele Stoica, au explicat absenţa Bisericii Ortodoxe exclusiv din perspectivă teologică. Într-adevăr, nu poţi cere unei biserici să organizeze slujbe religioase în ori­ce loc, în afara lăcaşelor de cult. Bise­ri­ca înseamnă nu ierarhia, ci comuniunea ce­lor prezenţi la slujbă, or, o astfel de co­muniune nu se poate realiza decât într-un cadru organizat, prestabilit. Desigur, ni­mic nu împiedică biserica să organizeze slujbe în afara lăcaşelor de cult, însă doar pe baza unor solicitări în acest sens. Răs­punsul exclusiv teologic a iritat. Ar fi fost poate indicat ca Patriarhul Daniel, în ca­li­ta­te de persoană privată, să se reculeagă la locul tragediei, mai ales că de ne­nu­mă­ra­te ori tinerii s-au rugat împreună în acest loc. Gestul arhiepiscopului romano-ca­to­lic Robu de a veni la Colectiv pentru a se autoînvinui a fost mai degrabă retoric: de ce nu a existat această atitudine a ace­leiaşi persoane şi în decembrie 1989?

 

Puţini dintre cei care au comentat poziţia BOR faţă de cazul Colectiv ştiu că, în duminica de după petrecerea tragediei, în multe biserici ortodoxe s-a vorbit despre semnificaţia teologică a acestei tragedii şi mai ales despre jertfa creştinilor pentru semenii lor, cu referire la soarta dramatică a celor care au preferat să salveze vieţi chiar cu preţul vieţii lor. Nu a existat vreo „directivă“ a Patriarhiei. A fost vorba de un sentiment mai larg, împărtăşit deo­po­trivă de clerici şi laici.

 

Ceea ce a determinat schimbarea atitudinii oficiale a BOR a fost scrisoarea de condoleanţe adre­sa­tă de Papa Francisc. Această le­gătură de cauzalitate nu a fost se­sizată în general, televiziunile fiind pre­ocupate mai degrabă să descrie ne­mul­ţu­mirea unor protestatari la adresa bisericii. Cum competiţia simbolică inter­con­fe­sio­nală fusese declanşată, gesturile nu au în­târziat să apară: slujba pentru familia ce­lor cinci copii rămaşi fără mamă, slujba din dealul Patriarhiei de vineri seara, me­sajul Patriarhului, slujbele din a doua du­minică de după producerea tragediei. Pe măsură ce biserica s-a întrecut în a arăta compasiune, manifestanţii au dorit să ara­te şi mai multă compasiune, prin ru­găciuni colective la locul producerii tra­ge­diei. A existat, aşadar, şi o competiţie in­ternă în cadrul bisericii, între clerici şi la­ici, pentru a demonstra cine este mai aproape de Dumnezeu. Această competiţie simbolică, la fel ca şi cea dintâi, nu a fost observată de pretinşii comentatori ai si­tuaţiei din punct de vedere religios. A fost mult mai facil să se arate că manifestanţii doresc să meargă la Patriarhie decât să se meargă la Patriarhie pentru a-i intervieva pe miile de credincioşi adunaţi să se roage pentru iertarea păcatelor celor decedaţi şi pentru unitatea bisericii. Majoritatea tă­cu­tă a devenit, fără temei, majoritatea ab­sentă în percepţia publică.

 

Unii manifestanţi au scandat „vrem spi­ta­le, nu catedrale“. Sloganul nu a fost nou, ci împrumutat din recuzita Asociaţiei Se­cu­lar-Umaniste din România (ASUR). Mem­brii ASUR au scandat acest slogan, con­taminând şi alţi manifestanţi care nu ştiau exact dacă sloganul se referă la o realitate sau la o ficţiune.

 

Câteva cifre sunt relevante, dar, în mod evi­dent, ele nu erau cu­noscute pro­tes­ta­ta­rilor: în Ro­mânia există un spital la 43.000 de locuitori, în SUA la 56.000, iar în Suedia la 106.000 de locuitori. Cât des­pre biserici, în România există un spi­tal la 40 de biserici, în Suedia la 41 de bi­serici, iar în SUA la 62 de biserici. Aceste ci­fre arată că, de fapt, raportarea biserică-spi­tal este una cu totul arbitrară. De ce nu s-a folosit în spaţiul public o altă com­pa­ra­ţie, poate mai relevantă: în România exis­tă în total 425 de spitale la 1.243 de cluburi?

 

Se alocă în România mai mulţi bani pen­tru sănătate sau pentru religie? Iată ce ne spun cifrele bugetare referitoare la să­nă­tate (cifrele sunt în miliarde lei):

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/grafic-carp-1.jpg

 

 

Prin comparaţie, bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte a fost în aceeaşi pe­ri­oadă (mii lei):

 

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/grafic-carp-2.jpg

 

Pentru a avea o imagine şi mai exactă, din bugetul Secretariatului de Stat pentru Cul­te pe anul 2013, 72,79% a fost alocat pentru salarizarea personalului cle­rical şi doar 25,95% pentru repararea şi cons­trui­rea de lăcaşuri de cult. Într-un an, apro­ximativ 88.000 mii lei reprezintă bu­getul total alocat tuturor cultelor re­li­gi­oase din România pentru construirea şi re­pararea lăcaşelor de cult. Ponderea bu­getului SSC în PIB al României a fost pen­tru anul 2013 de 0,167% (Secretariatul de Stat pentru Culte, Statul şi cultele re­li­gi­oase, Litera, Bucureşti, 2014, pp. 55-56).

 

S-ar mai fi scandat în stradă sloganul „vrem spitale, nu catedrale“ dacă aceste cifre ar fi fost cunoscute?

 

A fost vorba doar de erori de comunicare din partea BOR în intervalul de timp ime­diat următor tragediei din Colectiv? Apa­rent, s-ar spune că biserica a in­ter­pretat doar în această cheie evenimentele: adu­cerea unui nou purtător de cuvânt în per­soana lui Vasile Bănescu, o persoană care a dovedit excelente abilităţi de co­mu­nicare în slujba presei scrise şi au­dio­vizuale a Patriarhiei, se înscrie în răs­punsul BOR la provocările cu care a fost confruntată. Biserica a înţeles însă şi că nu este vorba doar de comunicare, ci de un mesaj mai profund: religiozitatea care s-a manifestat cu această ocazie poate fi canalizată instituţional, şi nu negată în numele canoanelor.

 

Demonstraţiile ocazionate de tragedia din Colectiv scot la suprafaţă o faţetă mai puţin cunoscută a României: o po­pu­laţie tânără, care nu a cunoscut deloc perioada comunistă şi care ma­nifestă un grad intens de religiozitate, dar nu neapărat de participare la viaţa bi­sericii - fenomenul cunoscut în literatura de specialitate sub titlul de believing without belonging. Va reuşi BOR, dar şi celelalte culte să profite de acest val antisecular la nivelul unei categorii de persoane cărora cu greu i se poate adresa un mesaj convingător şi totodată în acord deplin cu normele canonice? Este un pariu dificil, însă, odată înţelese pre­mi­sele, este mult mai uşor a formula un plan de acţiune.

TAGS : Radu Carp Colectiv Biserica BOR
Recomandari
Comentarii
MIHAI 2 2015-12-03
BOR greseste numai in masura in care face concesii gustului comun. De exemplu cand utilizeaza un purtator de cuvant. Fiecare preot este purtator de cuvant, sau mai corect spus purtator al Cuvantului , iar ceea ce este peste aceasta randuiala are mari sanse sa fie demonic. O fi fost condamnarea rock ului o INABILITATE DE COMUNICARE , dar pronuntand-o BOR a fost consecventa cu ea insasi si cu invataturile care o guverneaza. In plus iesirea in public cu aceasta idee nepopulara a fost o dovada de caracter - mai rau pentru catolici, protestanti si neoprotestanti, care si ei considera ca rock ul este satanic, dar au tacut malc, Bucuria cu care niste neica nime constata ca BOR isi pierde din popularitate este cam natanga. BOR nu este nici echipa de fotbal, nici partid politic , iar daca o parte dintre credinciosi considera ca anul acesta este de preferat sa se inchine mai degraba la facebook , cu atat mai rau pentru ei nu pentru Biserica. La anul oricum ei se vor inchina in alta directie, iar peste doi cine mai stie ? Cazul lor este unul temeinic abordat de Sfanta Scriptura, deci nu ii poate surprinde decat pe cei care considera ca mantuirea lor consta in obtinerea celui mai recent model de IPhone.
Teologul 2015-11-29
Felicitari d-lui Paul Butoi. Doresc sa atrag atentia asupra noului caz aparut: preotul din Chitila, acoperit de seful sau direct Arhiepiscopul Bucurestilor Daniel Ciobotea - Patriarhul.
Astept cu interes scoaterea din sertarele DNA a tuturor dosarelor de spalari de bani facute de politicienii afaceristi prin Biserica Ortodoxa Romana. Va veti minuna oameni buni, cat s-a putut fura cu sprijinul Bisericii.
Paul Butoi 2015-11-28
1. " Cazul Colectiv a fost o noua ocazie pentru a lansa in spatiul public o campanie impotriva BOR . "
Cand , unde , cine ?
Io am vazut - la tv. - doar o gospodina de vreo 60 de ani , indignata de lipsa de empatie a reprezentantilor BOR fata de cei aflati in suferinta .
Si dl. Papahagi era alarmat - pe fb / ILD - de faptul ca Biserica este atacata ; din pacate , nici domnia sa nu a precizat cine sunt autorii atacurilor .
Io am vazut doar o manifestare a iritarii publicului fata de un episod in care BOR a aratat - cu sinceritate , dincolo de orice dubiu - care este - in Realitate - atitudinea sa fata de oamenii din aceasta tara .
Chiar daca , dupa deranjul de care aminteati , reprezentantii BOR au tinut slujbe la Colectiv , asta nu a ajutat la refacerea credibilitatii BOR , deoarece publicul a interpretat -o ca pe o recunoastere a faptului ca reprosurile facute anterior BOR au fost indreptatite .
2. Io am inteles ca despre semnificatia teologica a accidentului au vorbit - foarte clar - o serie de reprezentanti ai BOR , care au explicat ca acesta a fost / este o pedeapsa divina pentru tinerii care au mers / merg la concerte , in loc sa mearga la biserica .
Inclusiv parintele Stoica , purtatorul de cuvant al Patriarhiei , justificand lipsa reprezentantilor BOR , a spus ( marti , 03.11.2015 ) ca tinerii morti la Colectiv s-au indepartat de biserica ( iar biserica nu mai avea de ce sa fie interesata de soarta lor ) .
Io am apreciat permanent sinceritatea parintelui Stoica , pe care l-am vazut - de fiecare data - raspunzand cu duhovniceasca superioritate ( aroganta , in limbaj laic ) la intrebarile adresate ; domnia sa a reactionat intotdeauna ca un roman verde , care se simte tot timpul jignit , indiferent de ce-i spui .
3.Dv. ati inteles din " vrem spitale , nu catedrale " ca discutia este despre cine primeste mai multi bani de la stat - BOR sau Sanatatea ?
Io credeam ca problema tine de faptul ca oamenii nu au inteles motivul pentru care ei platesc bani pentru o institutie privata - BOR ; ar fi utila o lamurire in aceasta chestiune , ca si in cea privind statutul special al BOR in privinta ( ne) impozitarii veniturilor realizate .
Pare ca dv. sugerati ca nu este rezonabil ca oamenii sa fie interesati de modul in care sunt cheltuiti " doar " ~ 350 milioane de lei din banii lor ; referitor la acelasi episod , pe ILD au publicat un text al unei d -ne actrite care il certa - cu distinsa superioritate - pe " Gigel " ca face galagie pentru contributia de 50 de bani ( dupa socotelile d-nei , dupa dv . pare ca este vorba de cel putin 100 RON ) pe care o plateste pentru BOR .
Ca fapt divers - cifrele prezentate de dv. includ contributiile bugetelor locale , contributiile exceptionale de la bugetul de stat , banii pe care oamenii ii dau ca plata directa pentru servicii religioase ?
Prin ce credeti ca este " mai relevanta " comparatia pe care o propuneti dv. - intre numarul de spitale si numarul de cluburi ?
Oare cluburile din Romania primesc si ele bani - ca BOR - de la bugetul de stat si de la bugetele locale ?
Oare cluburile din Romania sunt scutite si ele - ca BOR - de impozit pe veniturile realizate ?
4. " Va reusi BOR ... sa profite ..."
Exista premize favorabile :
a. " 90-95% dintre oameni nu stiu sa gandeasca " afirma in urma cu cateva luni pedagogul american Robert Schwarz .
Sistemul de invatamant din Romania trebuie sa asigure ( cel putin ) mentinerea acestei cifre , pastrand modelul actual , bazat pe acumularea inutila de informatii ; trebuie evitata complet - in continuare - dezvoltarea capacitatii de analiza si de sinteza a elevului / studentului , gandirea independenta si - mai ales - cultivarea spiritului critic .
b. Existenta " nevoii de conformare " , o necesitate irepresibila pentru 75-90% dintre oameni , dupa cum afirma psihologii .
Trebuie mentinuta - si intarita - presiunea exercitata in spatiul public asupra oamenilor , prin afirmarea directa / sugerarea subliminala a faptului ca nu poti sa fii intreg / implinit / in randul lumii / o persoana morala daca nu te declari credincios crestin ortodox .
Este usor de facut , deoarece avem o traditie solida in acest sens : in regimul comunist nu erai considerat intreg / implinit / in randul lumii / o persoana de incredere daca nu erai membru al partidului comunist ; o dovada este ( si ) proportia de cateva ori mai mare de membri de partid raportat la total populatie , fata de cifrele corespunzatoare din celelalte tari " surori " .
c. Inceperea invatamantului religios la o varsta la care copii sunt lipsiti de orice urma de discernamant .
Reprezinta un factor hotarator in demersul de a obtine un adult perfect conditionat pentru "ascultare " ( supunere , in limbaj laic ) , incapabil sa gandeasca si lipsit de spirit critic .
Prin natura profesiei dv. , stiti ca acest tip de individ - usor de manipulat - este deosebit de util - ca alegator - si partidelor politice din Romania ; trebuie continuata colaborarea cu partidele importante - PDSR si PNL - cu scopul de a mentine cooperarea sistemului de invatamant .
Pentru a profita la maxim de aceste premize favorabile , ar fi util ca reprezentantii BOR sa acorde o mai mare atentie imaginii lor publice , prin afisarea ostentativa a unei presupuse smerenii .
Sigur , nu se pune problema sa renunte la A6 , A 8 , X 5 , ML, vile , bani , afaceri ; este suficient sa se prefaca cu mai mare grija , sa evite sa se expuna in public - eroare grosolana pe care acum o fac .
5. Sunteti cumva membru al unui consiliu eparhial / sinodal ?
Asta sa fie explicatia pentru ostilitatea pe care o aratati , in presupusa analiza , fata de insignifiantul ASUR ?


Teologul 2015-11-27
Completare> Raportul biserici - spitale este neconcludent. Romania este atipica prin Biserica Ortodoxa Romana periculos de dominanta. Din punct de vedere al libertatii religioase, nu putem compara Romania cu Suedia si in nici un fel cu SUA. Incercati domnule Profesor sa inscrieti la Secretariatul de Stat pentru Culte o Asociatie religioasa ortodoxa, fara binecuvantarea sefilor BOR. Nu veti reusi niciodata in Romania. Aceasta este dictatura Bisericii, oricare ar fi ea.
Teologul 2015-11-27
Este bine gandit materialul domnului Carp. Un pic pro-BOR. Probabil va fi invitat la urmatoarea agapa a Patriarhului daca nu face parte din Consiliul National Bisericesc. Pai care Biserica, domnule Profesor? Ce stiti despre Statutul BOr sau despre Regulamentul nou al BOR? Comuniunea nu se realizeaza doar prin slujbe in care preotul-ierarhul se baga in seama iar robii beneficiari trebuie sa asculte cuminti! Adio timpurile acelea domnule Profesor. Reganditi strategia ca altfel veti spulberati de valul care vine. Si istoria nu ne iarta niciodata.
enia 2015-11-26
autorul articolului este si functionar platit de BOR?
Dar se straduieste in van sa justifice toate derapajele acestei institutii,
Fibonacci 2015-11-26
Am fost de la inceput impotriva haidamacilor intretinutului Remus Cernea si a altor nulitati patente din politica si mass media. Dar asta din bun simt si din experientele si informatiile din vdecinatatea mea restransa. Acum am arguente solide: cifrele si logica. Multumesc mult autorului.
2015-11-25
Dle Carp, scrieţi că "Bise­ri­ca înseamnă nu ierarhia, ci comuniunea ce­lor prezenţi la slujbă, or, o astfel de co­muniune nu se poate realiza decât într-un cadru organizat, prestabilit. Desigur, ni­mic nu împiedică biserica să organizeze slujbe în afara lăcaşelor de cult, însă doar pe baza unor solicitări în acest sens".

Suţineţi fără nuanţe poziţia BOR, deci inţeleg că sunteţi de acord cu sfinţirea maşinilor, datul cu trafaletul şi alte asemenea oficii regioase, doar pentru că sunt la cerere. Cred că este un argument fals şi birocratic. Menirea Bisericii este să fie aproape de credincioşi, in spaţiul public sau nu, la cerere sau fără.
Total 8 comments.
5225
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.