Monitorul european al educatiei 2015: Romania, cea mai mare rata a abandonului scolar

Iulian Popescu | 24.11.2015

România are cea mai mare rată de abandon școlar din UE, procentul absolvenților de liceu care continuă o formă de studii este printre cele mai mici în Europa, sunt câteva aspecte ce apar în raportul "Monitorul educaţiei şi formării 2015", prezentat de Romania Liberă.

Pe aceeași temă

 

Raportul a fost dat publicității zilele trecute de către Comisia Europeană și prezentat marți, la București, în prezența Angelei Filote, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, și a ministrului Educației, Adrian Curaj, scrie Hotnews.

 

Punctele slabe ale educației din România, prezentate de România Liberă:

  • Participarea la studiile superioare a crescut în ultimii ani, dar ponderea celor cu studii terțiare în populație rămâne încă mică și departe de țintele fixate prin Strategia 2020
  • Peste jumătate din copiii care au vârste mai mici de 15 ani, au performanţe sub medie la matematică, după cum arată testele PISA
  • Abandonul şcolar estede 19%, cu şase puncte procentuale peste media europeană
  • Doar 79% dintre copiii de 3 ani sunt prinşi în sistemul de educație
  • Se constată în continuare un acces îngreunat la sistemul de educație în cazul copiilor din rural și al celor de etnie romă

 

Declaratiile Angelei Filote, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, citate de Hotnews:

  • Exista o legatura directa intre calitatea educatiei dintr-un stat membru si nivelul de dezvoltare economica. Acum, daca ne uitam la Romania, vom vedea ca are cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana, deci inregistreaza o rata de crestere mai mare decat orice alt stat membru in momentul de fata. In acelasi timp, daca vrem sa fim cinstiti cu noi insine, ne uitam la imaginea de ansamblu si vedem ca este in continuare al doilea cel mai sarac stat membru din Uniunea Europeana.
  • Deci provocarea ramane acolo: cum sa traducem aceasta crestere economica intr-o crestere a nivelului de trai. Pentru ca, din punctul nostru de vedere, acesta este obiectivul unei cresteri economice. Daca avem crestere economica pe hartie, dar oamenii sunt la fel de saraci, atunci ceva lipseste din intreaga ecuatie a cresterii economice.
  • De altfel, daca ne uitam la modelul de crestere economica din Romania, vedem ca aceasta se bazeaza in special pe o forta de munca prost platita. 
  • Asteptam un model de crestere economica in Romania in care munca sa fie apreciata la adevarata ei valoare. Si salut din acest punct de vedere faptul ca una dintre cele trei prioritati ale noului guvern se refera exact la crestere economica durabila, sustenabila, adica acel model de crestere economica care ar trebui sa duca si la cresterea nivelului de trai.
  • Pentru ca modelul pe care il avem acum in Romania nu corespunde unui model de crestere economica europeana, unui model care isi propune reducerea decalajelor dintre Romania, sigur un stat mai nou in Uniunea Europeana, si celelalte state.
  • Guvernul are nevoie de curaj, domnule Curaj, si de aceea credem ca educatia este un punct cheie de pornire in a raspunde la aceasta provocare.
  • De altfel, vedem ca in Romania avem in continuare tot felul de paradoxuri: 7% din scoli aveau autorizatia ISU, mai mult de jumatate din scoli au raspuns la un sondaj de-al nostru spunand ca au mai putin personal decat este pe schema, ca nu reusesc pur si simplu sa atraga profesori si in acelasi timp copiii romani care merg la olimpiade internationale se intorc cu medalii. Deci potentialul exista, trebuie sa gasim impreuna solutia pentru a-l materializa.
  • Invatamantul este unul din acele domenii in care Comisia Europeana nu are competente la nivel european. Sunt zone care tin de sufletul unui stat membru si acolo statele membre nu ne-au dat competenta legala pentru a stabili noi, la nivelul UE, ce trebuie facut.
  • Fiecare stat membru isi stabileste propria politica si atunci ce incercam noi, prin instrumente ca acest monitor, este sa punem totusi niste oglinzi in care statele membre sa se poata reflecta, sa se poata compara, este inevitabila aceasta comparatie si aceasta listare cine sta mai bine, cine sta mai prost la un criteriu sau altul, dar obiectivul final este de a invata unii de la altii. Asta este una dintre contributiile cele mai importante ale aderarii la UE.
  • O alta corelatie pe care o vedem este cea intre bugetul alocat invatamantului si performanta sectorului: Romania din pacate se claseaza pe ultimul loc in UE, ba chiar cu o tendinta de scadere a bugetului alocat educatiei. Stiu, dle ministru, ca sunteti acum in perioada in care finalizati discutiile pe proiectul de buget din 2016 si nu pot decat sa sper ca acest trend care nu face cinste nici Romaniei, nici ambitiilor ei de viitor se va putea cu timpul inversa, astfel incat sa vedem o alocare corespunzatoare pentru acest sector si mai ales o folosire judicioasa a acestei alocari. Pentru ca, de multe ori, ceea ce constatam este ca problema cea mai mare nu este legata de volumul de bani, ci de calitatea utilizarii acestor bani.
  • S-a pus baza crearii unei baze de date integrate pentru 50 de universitati publice, tocmai pentru a urmari cati din absolventii acestor universitati reusesc sa se si angajeze.
  • Vreau totodata sa salut recenta initiativa a presedintiei de a relansa dezbaterea in sectorul de educatie si cercetare, in vederea stabilirii unor directii de actiune pe termen mediu, pentru asigurarea continuitatii in acest domeniu, pentru ca toata lumea stie ca este o problema, toata lumea vrea sa ajute si toti ministrii au propus si au lansat o reforma a invatamantului.
  • Si din aceste intentii foarte bune pana la urma n-a iesit lucrul cel mai bun, pentru ca aceste schimbari frecvente nu pot sa ajute sectorul.
  • Si aici, domnule ministru, iarasi va fi o provocare, pentru ca sigur la toate aceste probleme tendinta este de a raspunde cu o reforma.
  • O sa vedem daca noul guvern va propune si el o reforma, daca presedintia, si daca se poate intr-adevar asigura aceasta reforma (…), astfel incat sa o facem o data si bine si sa ne mai uitam la ea peste 10-15 ani, cand ea va fi reusit sa produca acele rezultate pe care si le-a propus de la bun inceput.

 

Declaratiile lui Adrian Curaj, ministrul Educatiei, citat de Hotnews:

  • Ideea de a reduce decalajele: eu vin si din inovare-cercetare. Reducerea decalajelor inseamna perseverenta de a face pas cu pas. As vrea inovarea care sa ma ajute sa fac acel salt. Sunt convins ca avem si capacitate suficienta, dar pentru asta mai trebuie sa avem o disponibilitate majora: disponibilitatea de a experimenta.
  • Si daca eu cred fabulos in capacitatea de creativitate a noastra, naturala, nu sunt de-a dreptul convins de o capacitate antreprenoriala deosebita. Iar antreprenoriatul este asociat riscului si acceptarii lui.
  • Apropo de lege: mi-as dori foarte mult sa nu fiu asociat cu Mister legea inovarii, legea educatiei. Nu vreau, pentru ca este anuntat un proces important in societate care ne va ajuta foarte mult sa ne clarificam elementele importante. Este un proces in care noi trebuie sa fim parteneri si sa pregatim, pe etapa aceasta, elementele care pot conduce pe etapa urmatoare la detalii.
  • Eu cred ca va trebui sa facem mici corecturi, unele sunt vitale, dar le vom face chirurgical acolo unde trebuie sa facem. Dar efortul va fi acela de a face sens intre ce exista, a identifica ce nu exista si a incerca sa valorificam mai bine cantitatea enorma de date peste tot existenta si nevalorificata.
  • Este important impactul si cred ca permanent trebuie sa ne uitam la impact. Faptul ca nu facem ex-ante e o mare problema. Din pacate, nu reusim sa invatamant uitandu-ne la impactul dupa. Trebuie sa invatam si sa acceptam ca daca tot timpul spunem “nu este”, “nu poate”, “nu ma uit la ce s-a intamplat”, in primul rand nu invat si nu pot sa iau decizii frumoase pentru viitor.
  • Cred ca exista enorm de multa inteligenta colectiva in Romania.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22