Pe aceeași temă
"Am aflat în timpul ședinței de noua decizie CEDO și cred că și în această materie, care, sigur, este un subiect delicat pentru societatea românească, principiul rămâne același. Și în materia asta, ca în oricare altă materie, România trebuie să facă în așa fel încât să se conformeze deciziilor CEDO. Acum nu știu să vă răspund ce anume exact se poate face. (...) Afirmați un lucru (s-a constatat durata excesivă a procedurilor penale — n.r.) pe care cred că toți cetățenii români îl știu. Suntem la 26 de ani în curând, din decembrie 1989, și sigur nu putem decât să constatăm toți că a durat foarte mult", a afirmat Raluca Prună, conform Agerpres.
Întrebată dacă trebuie redeschis acest caz, ministrul Justiției a răspuns că această decizie aparține procurorilor. "Nu aș vrea să fac comentarii pentru acest moment cu privire la redeschiderea cazului. Eu cred că procurorii sunt cei care vor decide dacă redeschid sau nu cazul. Singurul meu comentariu este unul general și anume că avem o hotărâre a CEDO și că trebuie să facem în materia aceasta, ca și în altele, ceea ce oricare stat membru al Convenției trebuie să facă", a subliniat ministrul Justiției
CONTEXT
Dosarul privind evenimentele Revolutiei din decembrie 1989 a fost clasat la sfarsitul lunii octombrie, dupa o decizie in acest sens luata de procurorii militari de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Este vorba despre dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, transmite Parchetul ICCJ.
Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati: 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen, 87 de civili. In celelalte dosare, mai arata Parchetul, au fost dipuse solutii de netrimitere in judecata dupa ce au fost constatate “cauze care au impiedicat punerea in miscare a actiunii penale”.
Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii. Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”.
Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”. Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.
Statul roman, condamnari in serie la CEDO
In luna iunie a acestui an, CEDO a decis condamnarea Romaniei pentru tergiversarea solutionarii dosarului timp de 25 de ani. In acest caz, statul a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune catre 76 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”. "Decizia CEDO survine in lipsa unei anchete efective cu privire la crimele savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si prin tergiversarea finalizarii plangerii depuse de catre Asociatia '21 Decembrie 1989', inca din anul 1990”, potrivit unui comunicat al Asociatiei.
In 24 mai 2011, Romania a fost condamnata de aceeasi Curte Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei. Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.
Prin urmare, Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei “21 Decembrie”, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman s-a vazut obligat la plata a 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries. Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine.
Vinovatii din dosarul Revolutiei sunt aceiasi cu cei din dosarul Mineriadei, a spus vineri presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989. Teodor Maries a anuntat ca Asociatia va ataca la Inalta Curte decizia Parchetului Militar de clasare a cauzei Revolutiei. “Solutiile pe care le avem sunt cele legale: prima – vom ataca la ICCJ decizia Parchetului. (…) Este vorba despre aceiasi trei procurori care au decis clasarea dosarului in 2009. Ei nu mai aveau ce cauta in Parchetul General dupa 2009”, a spus Teodor Maries, citat de Agerpres. Mai mult, el a aratat ca va cere mediere in acest dosar din partea presedintelui Klaus Iohannis: “precedent exista, a facut-o Traian Basescu, (…) nu ma indoiesc ca domnul Iohannis nu va face la fel”, a aratat Maries.
