De același autor
Timiditatea și ezitarea liderilor euro-atlantici în fața dezvoltării Statului Islamic au întărit această structură și au încurajat terorismul de peste tot. Globalizarea extremismului terorist are loc odată cu sofisticarea mijloacelor de comunicare și de informare: rețetele de manufacturare a armelor mai mult sau mai puțin sofisticate se află la îndemâna oricui, propaganda islamistă a devenit mai eficientă, recrutarea adepților Statului Islamic prin rețele de socializare s-a dovedit un succes, cel puțin pentru moment.
Atentatele de la Paris fac parte dintre efectele acestui globalism pervers, prin care Statul Islamic vrea să demonstreze că pacea este o victorie precară în Occident, că viitorul este spațiul unei antropologii pesimiste, determinat de ura împotriva a tot ceea ce este modern și că, spre deosebire de vestici, lumea Islamului este încă una eroică, în care prietenii mor unii pentru alții și toți pentru un ideal al credinței de mult uitat de europeni.
Militanţi ISIS
„Conflictul dintre civilizații“ este urmarea intervenției Occidentului în statele Orientului: operații în care pacientul a fost lăsat deschis (Afganistan); nevindecat (Irak); destabilizat (Siria); abandonat (Libia). Dincolo de diviziunile culturale dintre Vest și Est și de discrepanțele economice, cele două părți puteau să conviețuiască dacă echilibrul atât de fragil dintre ele era păstrat. Papa Francisc a fost primul care a spus că ar fi vorba de un „al treilea război mondial“, poate fiindcă liderul Bisericii Catolice înțelege mai bine obiectivul celor care invocă jihadul, „războiul sfânt“, în atentatele lor criminale.
Orice intenție de refuzare a migranților care fug de atrocitățile din țările lor ar fi un semn de slăbiciune a Europei, o trădare a spiritului liberal care stă la temelia UE, o formă de lașitate în fața terorii. În același timp, însă, soluția ca acei oameni să nu-și mai abandoneze casele ar fi pacificarea Orientului Mijlociu, începând cu abolirea Statului Islamic.
.jpg)
