De același autor
După ce fostul premier Vlad Filat a fost practic terminat în plan personal și eliminat practic, împreună cu partidul său, și din peisajul politic, în urma arestării sale în urma unor acuze de corupție, iată că Vlad Plahotniuc, care pînă acum a preferat să-și asume rolul păpușarului din culise, s-a decis să iasă la rampă. Partidul Democrat, pe care îl controlează, l-a propus pentru poziția de prim ministru. O propunere care este sprijinită și de un amestec straniu de politicieni din Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu, formal exponenții celui mai tranșant discurs pro-românesc, plus un număr de deputați care au părăsit Partidul Comuniștilor care, la polul opus, a avut poziții virulent anti-românești.
Vlad Plahotniuc nu este doar un om de afaceri potent. El deține două din cele trei acoperiri naționale de televiziune (una aparține companiei de stat TeleRadio). Pe una dintre ele emite Prime TV, de departe cea mai populară televiziune de peste Prut. În plus el mai deține și postul de știri Publika TV, înființat inițial de Sorin Ovidiu Vântu. Însă dincolo de asta la Chișinău este de notorietate faptul că Plahotniuc are tentacule solide, oameni implantați, în toate structurile de forță ale statului, inclusiv în sistemul de justiție. Cu alte cuvinte dacă el va deveni prim ministru va fi formalizată, oficializată de facto, captura definitivă a statului. Ceva nu foarte diferit de cazul Transnistriei. Mulți cred că astfel se va ajunge la o situație în care perioada Voronin să fie văzută drept una aproape rezonabilă.
Desemnarea oficială a unui premier, propunere care urmează a fi votată în Parlament, trebuie făcută formal de către președintele Nicolae Timofti. Demonstranți din stradă îi cer președintelui să nu-l desemnează premier pe Vlad Plahotniuc, în ciuda faptului că acesta, utilizînd mijloace din cele mai puțin ortodoxe, și-a asigurat o majoritate parlamentară relativ confortabilă (se vorbește de peste 60 de voturi dintr-un total de 101). Chiar dacă astfel se va ajunge la alegeri anticipate. Însă situația nu este atît de simplă. O hotărîre recentă a Curții Constituționale (aproape sigur tot sub "imboldul" lui Plahotniuc) stipulează că dl Timofti este obligat să accepte o propunere de prim ministru care se bucură de susținerea unei majorități parlamentare. Însă chiar dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate un sondaj comandat în decembrie de Institutul Republican American relevă faptul că acestea ar favoriza forțele politice explicit pro-ruse, în special Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care doresc abandonarea proiectului pro-european și reintrarea țării în sfera de influență a Moscovei. Iar toate acestea se întîmplă într-un moment în care interesul UE, în principal al Germaniei (care anterior era preocupată de situația de la Chișinău), pentru Republica Moldova a devenit neglijabil. Datorită faptului că altele sunt astăzi preocupările dominante la Berlin, la Paris și în alte capitale importante, pentru că prevalează dorința de a "normaliza" treptat relațiile cu Moscova și, nu în ultimul rînd, din lipsă de parteneri cît de cît viabili la Chișinău.
