Pe aceeași temă
Într-un discurs susținut cu ocazia întâlnirii anuale a șefilor misiunilor diplomatice acreditați la București, Klaus Iohannis și-a exprimat așteptările ridicate privind o mai bună funcționare a mecanismelor europene. “Istoria proiectului European a dovedit că provocările pot fi transformate în oportunități atunci când sunt gestionate cu înțelepciune”, a spus președintele.
Șeful statului a criticat lipsa de coerență în politicile Uniunii Europene: “Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice”, vorbind despre un management comunitar mai eficient la nivel de instituții și o mai bună planificare a agendei europene.
Migrația, provocarea principală
Vorbind despre fenomenul migrației, Iohannis a explicat poziția României în această chestiune, în condițiile în care Bucureștiul se află printre puținele capitale europene care au votat împotriva cotelor obligatorii de refugiați.
“Vreau să explic încă o dată poziția României în cazul refugiaților. Ea nu a fost și nu este bazată pe un refuz al ideii de a primi imigranți în România, ci pune sub semnul întrebării procedura. Cred în principiul că toate statele membre sunt egale, iar o asemenea procedură, oricare ar fi ea, trebuie decisă pornind de la acest principiu, prin dialog și nu printr-o abordare contabilă sau birocratică”.
În context, România rămâne solidară cu celelalte statel europene și își păstrează implicarea în rezolvarea crizei.
Din nou, despre Schengen
Deși statul român acționează deja ca membru de facto al spațiului de liberă circulație și asigură protejarea și consolidarea frontierelor Uniunii, Bucureștiul își menține obiectivul aderării, deși “astăzi spațiul Schengen este pus sub semnul îndoielii”.
Subiectul Schengen a fost abordat și de premierul Dacian Cioloș. În vizitele sale la Berlin și Paris, șeful Guvernului a pus pe masă chestiunea aderării României la spațiu. Răspunsul ambelor capitale arată un consens franco-german pe această temă: o aderare a României la Schengen în trepte.
“România însăşi are una din cele mai mari frontiere externe ale UE în responsabilitate. Am confirmat că intenţionăm în continuare să ne facem treaba din acest punct de vedere şi că sperăm ca această contribuţie pe care România o are la controlul frontierelor să fie recunoscută alături de criteriile care au fost deja îndeplinite de România pentru a adera la spaţiul Schengen, cel puţin într-o primă etapă, cu deschiderea comunicaţiilor aeriene, a aeroporturilor, sigur, confirmând că suntem interesaţi să aderăm la un spaţiu Schengen care să fie solid, consolidat şi credibil şi, din acest punct de vedere, România va susţine orice iniţiativă care merge în această direcţie”, a spus Dacian Cioloș.
La scurt timp înainte de vizita în Franța, Berlinul a condiționat aderarea la Schengen de următorul raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare, cu accent pe corupție. “Cred ca proiectul Schengen e de actualitate, de foarte mare actualitate”, spunea în 7 Ianuarie cancelarul german Merkel, întrebată privind statutul spatiului Schengen in contextul crizei migratiei, subliniind că introducerea controalelor la granițele interne este o măsură temporară.
Olanda păstrează rezerve
România mai are de așteptat până la o eventuală aderare la spațiul Schengen, sugerează noul ambasador al Olandei la București, Stella Ronner-Grubacic, într-un interviu acordat Digi24, la începutul acestui an. Olanda a preluat de la 1 Ianuarie președinția semestrială a UE.
"În primul rând vreau să spun că poziţia Olandei a fost şi va continua să fie aceea că ţările care fac parte din Schengen trebuie să îndeplinească criteriile şi de aceea, aceasta este cheia poziţiei noastre, nu s-a schimbat şi nici nu se va schimba. În acelaşi timp, aşa cum aţi spus, în acest moment Schengen, zona Schengen este în mijlocul discuţiilor, încât aş fi surprinsă să aflu că discuţiile vor fi despre o eventuală extindere a zonei, şi nu despre menţinerea sau reformarea zonei Schengen, pentru că despre acest lucru se vorbeşte în acest moment.
Cum vom fi siguri că ceea ce avem, setul de reguli şi acorduri pe care le avem între statele Schengen vor rămâne ca atare sau pot fi reformate. Iar ceea ce credem acum, dacă privim spre criza refugiaţilor, este că ele au nevoie de reformă. Noi am declarat şi în trecut şi pot repeta acest lucru, ne-am revizui poziţia dacă acest lucru ar fi pe agenda de discuţii, dar în acest moment nu ştim dacă va fi sau nu luat în discuţie, dar cred că agenda de discuţii este dominată de menţinerea zonei Schengen ca atare", a declarat pentru Digi24 ambasadoarea Olandei.
