Pe aceeași temă
PSD se opune ferm modificării legilor electorale prin Ordonanță de Urgență în an electoral, punct de vedere pe care formațiunea l-a transmis premierului Dacian Ciolos. Liviu Dragnea îi cere lui Cioloș să rămână consecvent mandatului primit de la Parlament și “să se abțină de la inițiative care nu sunt cuprinse în programul de guvernare”.
Declarația integrală a președintelui PSD, Liviu Dragnea:
“Partidul Social Democrat se opune cu fermitate modificării legilor electorale - legi organice, prin ordonanță de urgență, cu doar 4 luni înaintea alegerilor, punct de vedere care i-a fost transmis premierului Dacian Cioloș. În ciuda presiunilor din partea PNL, Guvernul are datoria să rămână consecvent mandatului pe care l-a primit din partea Parlamentului și să se abțină de la inițiative care nu sunt cuprinse în programul de guvernare.
Legislația electorală se poate modifica doar printr-o lege și nu printr-o ordonanță de urgență, cu atât mai puțin de către un guvern tehnocrat, aceasta fiind o temă eminamente politică. În plus, din punct de vedere procedural nu exită niciun argument care să justifice urgența unui astfel de demers, la doar câteva luni după adoptarea legii electorale, cu o largă majoritate, în baza unui proiect elaborat de o comisie specială a Parlamentului.
De altfel, Partidul Național Liberal a fost reprezentat în Comisia de cod electoral, deținând chiar președinția comisiei, prin intermediul deputatului Mihai Voicu. Proiectul de lege propus de Comisie a fost votat inclusiv de reprezentații PNL, promulgat de președinte și nimeni nu l-a atacat la Curtea Constituțională. O astfel de abordare, potrivit căreia o lege de o asemenea importanță poate fi modificată în funcție de interesele de moment ale unui partid, pune practic între paranteze ideea de democrație.
Total inoportună considerăm că este, în acest context, declarația Președintelui Augustin Zegrean, care poate fi interpretată drept o viză de constituționalitate acordată în avans unui astfel de demers. Dincolo de faptul că unui judecător nu îi este permis, în general, să se pronunțe asupra unor cauze aflate pe rol sau care ar putea să ajungă pe rol, în cazul acesta particular intervenția dlui Zegrean vădește și partizanat politic, ceea ce este la fel de reprobabil. Datoria domniei sale este să se pronunțe, în plenul Curții, pe probleme de constituționalitate și în niciun caz asupra oportunității politice sau a caracterului democratic al unor inițiative legislative.
Decizia Curții Constituționale nr. 51/2012 preia cât se poate de explicit recomandarea Comisiei de la Veneția care, în „Codul bunelor practici în materie electorală” prevede că ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. De altfel, inclusiv co-președinta PNL Alina Gorghiu făcea anul trecut presiuni pentru ca legea electorală să fie adoptată în timp util, ca să nu intrăm „în acel an dinaintea alegerilor parlamentare în care nu ai voie să mai modifici legislația electorală”.
Zegrean: Modificări asupra legilor electorale, posibile în an electoral
Pot fi facute modificari asupra legislatiei electorale cu mai putin de un an inaintea alegerilor, in anumite conditii, spune președintele Curții Constituționale.
Reactia lui Augustin Zegrean vine dupa ce PNL i-a cerut premierului Ciolos sa modifice legislatia prin Ordonanta de Urgenta, astfel incat alegerile locale sa aiba loc in doua tururi, si nu intr-unul singur, asa cum e stipulat acum. Principalii oponenti ai initiativei, social-democratii aduc contra-argumentul recomandarilor Comisiei de la Venetia, anume ca legislatia electorala nu poate fi modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri. Insa președintele CCR nu e de acord.
“Nu spune asta Constitutia. (…) Cine poate stabili daca cu sase luni e democratic si cu cinci luni nu e democratic. Democratia nu se masoara nici in luni, nici in zile, democratia se masoara in lucruri bine facute”, a declarat Zegrean. El a admis ca pot fi facute modificari cu mai putin de un an inaintea alegerilor, daca nu sunt afectate anumite drepturi. “Un tur sau doua tururi sau zece tururi este o optiune politica. Constitutia spune ca trebuie sa fie alegeri libere, periodice si corecte. De aici incolo este la latitudinea politicienilor sa stabileasca”, a adaugat presedintele Curtii Constitutionale, potrivit Agerpres.
Președintele CCR a explicat modul în care a funcționat recomandarea Comisiei de la Veneția, din 2012, în contextul scandalului provocat atunci de USL: „Dacă nu se afectează, dacă se fac modificări bune, nu rele. Nu ştiu care ar fi o modificare bună, eu când spun asta mă refer dacă apar defecte în lege, dacă apar modificări care se bat cap în cap sau nu iese ceva cu buletinele… Noi am dat o decizie cu câţiva ani în urmă, în care am explicat ce înseamnă afectare, când poate să afecteze drepturi fundamentale”.
In ce priveste modificarea actelor normative prin OUG, Zegrean a aratat ca acest fapt nu este impotriva legii si a subliniat ca adoptarea unei Ordonante de Urgenta trebuie facuta numai in deplin acord cu Constitutia. „De când ştiu eu, în România s-au adoptat vreo 1.000 de ordonanţe de urgenţă. Înseamnă că suntem total nedemocratici. Comisia de la Veneţia a făcut o recomandare în care a spus că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data alegerilor sau într-un termen mai scurt. Noi am preluat această recomandare şi am scris şi noi în deciziile noastre, de nenumărate ori, dar până ieri nimeni nu a văzut asta”, a arătat Augustin Zegrean. O dezbatere in acest sens a fost provocata la inceputul acestei saptamani.
CCR si Comisia de la Venetia: Legislatia poate fi modificata cu un an inaintea alegerilor
Cei care se impotrivesc revenirii la sistemul electoral in doua tururi pentru primari fac apel la doua argumente: 1. Recomandarile Comisiei de la Venetia si 2. O decizie a CCR din 2012. Anume:
1. Comisia de la Venetia spune in felul urmator: „Principiul dupa care elementele fundamentale ale sistemului electoral nu ar trebui modificate cu sub un an inainte de alegeri nu are prioritate fata de celelalte principii ale Codului de bune-practici in materie electorala. Acest princiu nu ar trebui invocat pentru a mentine o situatie contrara standardelor europene in domeniu sau pentru a preveni implementarea unor recomandari ale organismelor internationale”. Standardele europene la care face referire Comisia sunt: „votul universal, egal, liber exprimat, secret si direct”.
2. Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2012 este aceea prin care Curtea a considerat neconstitutionala o modificare a legislatiei electorale privind comasarea alegerilor generale cu cele locale. Curtea isi argumenta atunci decizia prin faptul ca modificarea „este de natura sa determine dificultati in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept”.
Cu alte cuvinte, cele doua argumente sunt folosite tendentios pentru respingerea revenirii la doua tururi pentru locale. Ambele puncte – recomandarile Comisiei de la Venetia si decizia CCR – au la baza principiul de a nu modifica legile electorale in sensul restrangerii si limitarii in orice fel a dreptului la vot al cetatenilor. Astfel, daca modificarea legislatiei electorale romane in vederea revenirii la doua tururi pentru alegerile locale vine ca o imbunatatire a dreptului la vot al cetatenilor, acest lucru poate fi facut chiar si cu sub un an inainte de alegeri, pentru ca acest principiu „nu are prioritate fata de celelalte principii” si nu poate fi „invocat pentru a mentine o situatie contrara standardelor europene in domeniu”.
Curtea Constituțională a emis, într-adevăr, decizii cu privire la schimbarea frecventă a legislației electorale, dar, de exemplu, în Decizia nr. 682/2012 se arată că dacă modificarea vizează remedieri ale legii acolo unde ea ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internațional, atunci se admit excepții de la regula de un an. Iată fragmentul din decizia citată:
”Subliniind aceleaşi principii, Raportul asupra calendarului şi inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice cu ocazia celei de-a 34-a Reuniuni (Veneţia, 14 octombrie 2010) reţine, totodată, că ”orice reformă care vizează legislaţia electorală care urmează să se aplice unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi cu adevărat aplicabilă”. Cu toate acestea, în anumite situaţii, ”pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute, sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional.”
