Pe aceeași temă
Prezent la Conferința Românilor de Pretutindeni, organizată de ziua Micii Uniri la Palatul Parlamentului, Traian Băsescu a relansat o temă care a dominat ultima parte a celui de-al doilea mandat de președinte: "Următorul proiect de ţară pentru România este unirea cu Republica Moldova", a repetat fostul șef de stat în contextul discuțiilor despre ce se întâmplă acum în estul Europei
Băsescu a povestit cu această ocazie episodul în care i-a propus lui Vladimir Voronin, fost lider comunist al Republicii Moldova, să înfăptuiască împreună unirea.
"Tensiunile dintre mine și Voronin au pornit de la asta, că i-am spus verde în față: Hai în Parlament amândoi, tu președintele României Mari, eu vicepreședinte, și facem unirea. Și atunci Voronin a început să arunce pietre peste frontieră (...) Deci ăsta a fost un antiromân, dar nu un prorus", a povestit Băsescu, citat de Realitatea Tv.
Cei doi au avut mereu o relație încordată, ambii acuzându-se reciproc și după ce și-au încheiat mandatele.
Voronin este cel care, în 2013, a spus despre fostul preşedinte al României că îl suna noaptea în stare de ebrietate, mai informează Realitatea TV.
"Eu ştiu despre apelurile telefonice zilnice ale lui Băsescu. Pe parcursul întregii săptămâni, el a sunat conducerea ţării. Sună inclusiv seara, fiind în stare de ebrietate", declara Voronin, în 2013.
Întrebat despre ce vorbesc oficialii moldoveni cu preşedintele român, Voronin s-a limitat atunci să spună că acesta "se amestecă, dictează, vine cu cerinţe".
Întrebat apoi pe cine sună Băsescu, Voronin a răspuns: "Pe cine să sune? Pe toţi îi sună. Pe rând".
Voronin - Băsescu
Adriana Săftoiu a descris în cartea sa prima vizită la Chişinău a lui Băsescu şi dialogul acestuia cu fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin despre unirea Republicii Moldova cu România.
„Nu cred că este posibil, cel puţin în vremuri imediate şi, la scală personală, „imediat” înseamnă ani buni, o reaşezare diferită a Republicii Moldova faţă de România. Băsescu a reuşit să pledeze pentru Moldova mai mult decât au făcut‑o predecesorii săi la un loc”, scrie Săftoiu în carte.
Săftoiu relatează și un dialog neoficial pe care cei doi l-au purtat la Forumul Comunităţii Opţiunii Democratice în 2005:
„Ucraina. Suntem în Palatul reşedinţă, maiestuos, impunător, o dovadă a forţei fostului mare Imperiu Rus. Toate delegaţiile urmează să aibă o întrevedere cu preşedintele‑gazdă.
Sunt alături de Traian Băsescu, Anca Ilinoiu şi Mihai‑Răzvan Ungureanu. Puţin mai încolo se află delegaţia Moldovei.
Voronin e însoţit de tânărul lui ministru de Externe, Andrei Stratan, o persoană care face un contrast puternic, favorabil lui, cu aspectul rigid, sovietic al oficialilor moldoveni”, descrie Săftoiu.
Traian Băsescu l-a abordat însă direct şi fără ezitări pe Voronin: „«Ia, ziceţi, Domnule Preşedinte, când ne unim?». Voronin râde relaxat: «România are acum altă treabă, să intre în Uniunea Europeană».
Băsescu nu întârzie să îl asigure că putem să intrăm împreună, chiar dacă asta înseamnă o întârziere şi pentru noi. Glumeşte? mă întreb!
«Hai, domn’ Preşedinte, să facem ceva pentru ţările noastre».
Voronin, cu o mimică ce arată că cineva exagerează, răspunde: «Lăsaţi să vină alt preşedinte în Moldova, că altfel o să se spună că v-aţi unit cu un comunist».
Cei doi miniştri de Externe se ridică de la masă şi îşi găsesc de vorbit, departe de locul acela. Are sens abandonul lor. Dacă nu asistă la discuţie, nu au ce să consemneze în vreun raport oficial”, scria Săftoiu.
„După ce Voronin se autodefineşte calm şi mândru «comunist», Traian Băsescu nu e impresionat şi continuă: «Domn’ Preşedinte, nu e nici o problemă. Eu i-am asigurat pe toţi că în capul dumneavoastră a avut loc Revoluţia Portocalie, aşa că nu e o problemă că sunteţi comunist. Merită să ne gândim la unire».
Şi enumeră paşii care pot fi făcuţi.
Voronin e stoic până la capăt. Asaltul lui Traian Băsescu nu-l clinteşte. Îl sfătuieşte pe Băsescu: «Domnule Preşedinte, aveţi timp să vă ocupaţi de unire. În primul an de mandat, ocupaţi‑vă de România şi apoi, în al doilea, faceţi istorie».
Intervine protocolul ucrainean, care invită delegaţia lui Voronin să intre în salon, pentru convorbirile oficiale.
Nu cred că cei doi s‑au simpatizat, dar în primii ani de după 2004 au reuşit să păstreze aparenţele unui dialog civilizat. Ba chiar Voronin a trimis nişte sticle de vin pentru crama Palatului Cotroceni”, mai scrie Săftoiu.
Băsescu și Moldova
În cele două mandate, Băsescu a intervenit permanent în favoarea Republicii Moldova pe lângă cancelariile occidentale, a pledat la Bruxells pentru aceasta și a reușit să obțină de la Comisia Europeană mai multe proiecte energetice esențiale pentru conectarea Chișinăului la rețeau europeană și diminuarea dependenței de curentul și gazele naturale primite din Rusia.
Moldova a fost mereu o temă care l-a preocupat pe Băsescu și chiar înainte de a pleca de la Cotroceni, când toată lumea se întreba ce va face după încheierea mandatelor, apăruseră zvonuri că și-ar lua cetățenia moldovenească și ar dori să ajungă premier la Chișinău.
În ultimul an de mandat a vorbit de mai multe ori despre unire și, în septembrie 2015, spunea foarte clar că următorul proiect de țară al României ar trebui să fie unirea cu Moldova:
"România trebuie să-și stabilească un nou mare proiect de țară. A avut două mari proiecte pe care clasa politică actuală, așa cum e ea, le-a îndeplinit. România este în NATO și UE. A venit rândul obiectivului pentru generația voastră. Eu vă propun ca următorul obiectiv de țară să fie unirea României cu Republica Moldova", a declarat Băsescu.
"Un argument extrem de simplu: azi trăim după un pact semnat de Molotov și Ribbentrop și girat de doi criminali ai istoriei, Stalin și Hitler. Eu cred că națiunea româna are obligația să corecteze ce au făcut doi criminali", a argumentat fostul președinte.
"Au existat progrese extraordinare din acest punct de vedere. Când mi-am început mandatul, orice sondaj din Republica Moldova arăta că 4-8% din populație ar fi dorit unirea. În 2013, când s-a facut ultimul sondaj, 38% din populație dorea unirea. Motivele pentru care a crescut atât de puternic sentimenul unionist sunt multe. Mulți dintre cetățenii Republicii Moldova înțeleg că nu pot rămâne într-o poziție nedefinită și trebuie să adopte o line clară, nu pot rămâne între mama Rusia și UE. Și politica din ultimii zece ani a fost de natură să crească sentimentul unionist. Sunt foarte mulți șefi de partide, parlamentari, membrii ai guvernului care sunt și cetățeni români", a mai spus Băsescu.
"Avantajele sunt enorme și pentru Româna și pentru Republica Moldova. În primul rând, pentru Republica Moldova este scurtarea unui drum care nu se știe dacă are ca și capăt intrarea în UE. Evenimentele din Ucrainea ne arată că Moscova nu este dispusă să permită niciun avans al țărilor din fosta Uniune Sovietică, cărtre UE și NATO. Ar avea un drum de minim 14 ani, ori unirea celor două țări scurtează drumul. Dacă România a primit garanții că fiind asociată la UE va putea deveni membră, Ucraina și Republica Moldova nu au primit nicio perspectivă de a deveni membri ai UE. Avem de reparat o ticăloșie care s-a întâmplat în istoria acestei națiuni. Republica Moldova poate avea o contribuție extraordinară cu capital uman. Avem un potențial agricol enorm, care se vede de la an la an, în creștere. La acest potențial s-ar adăuga potențialul enorm al Republicii Moldova. Și România are nevoie de Republica Moldova așa cum Republica Moldova are nevoie de România", mai declara Traian Băsescu, în septembrie 2015, la Școala de vară a tinerilor PMP.
