De același autor
Criza politică din Republica Moldova oferă Rusiei șansa de a-și lua revanșa pentru Ucraina în fața Occidentului. Este o oportunitate pe care Moscova va încerca s-o exploateze. În termenii realismului clasic, Moldova nu e echivalentul Ucrainei. Însă, pentru noua paradigmă în care funcționează politica externă a Rusiei de confruntare cu Occidentul, un Euro-Maidan pe dos la Chișinău este exact victoria simbolică de care are nevoie Kremlinul în fața Vestului.
Una dintre componentele de bază a ceea ce unii numesc război hibrid este propaganda, câștigarea competiției pentru mintea oamenilor, generarea emoțiilor, simpatiilor pentru o cauză sau alta. Mașina rusească de propagandă este suficient de versată. Ea vine în Moldova cu o paletă întreagă de mesaje: pentru rusofoni și simpatizanții Kremlinului, mesajul că Rusia e mai bună ca Occidentul; pentru proeuropenii românofoni, dar și rusofoni, guvernările Alianței pentru Integrare Europeană care au lucrat în strânsă colaborare cu Bruxellesul au fost un dezastru, au dus la constituirea unei oligarhii corupte, un stat captiv în mâna unui singur om, Vlad Plahotniuc, o țară aruncată în sărăcie, corupție, mizerie, disperare; pentru unioniști, simpatizanții necondiționați ai Bucureștiului (circa 20%, potrivit unui sondaj recent), că România are o parte de vină pentru criza socială și politică pentru că nu s-a delimitat de Plahotniuc, iar principalul vector proromânesc din Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a eșuat în buzunarul oligarhului moldovean. Cele două tabere, proeuropeană (implicit proromânească) și pro-Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sunt aproximativ egale, acum, cu un ușor avans al ultimei.
Criza politică din 2015, pe fondul inacțiunii UE (și a României, mai ales), s-a amplificat și a condus la ample manifestații de protest, care n-au început în decembrie 2015, nici măcar în septembrie, ci acum un an, după ce anunțul privind miliardul furat din bănci a provocat prăbușirea cursului leului moldovenesc și sărăcirea galopantă a populației. Corupție, stat captiv, justiție controlată de un singur om, demonstrații ample de protest, la care puterea n-a avut nici o reacție, toate s-au petrecut sub mai multe guverne proeuropene care s-au perindat la putere în 2015.
Pentru Rusia, criza din Moldova e un cadou. Nu Kremlinul a transformat Moldova în gubernia lui Plahotniuc, detestat de peste 90% din populație. Reprezentanții Moscovei au avut grijă să nu se afișeze alături de controversatul oligarh, care, în ciuda eforturilor sale, n-a fost niciodată primit de Putin. În schimb, Bucureștiul...
Rusia speculează această criză încercând să-și atingă câteva obiective:
– să-și ia revanșa în fața Occidentului pentru Ucraina. După șapte ani de integrare europeană, Moldova este aproape un stat eșuat. Cancelariile occidentale au tolerat crearea unui regim oligarhic, a unui stat profund corupt, iar acum, când cetățenii protestează, statele vestice le întorc spatele într-un mod cinic, recunoscând guvernul marionetă al lui Plahotiuc și respingând categoric varianta alegerilor anticipate cerută de 80% din populație. Un Maidan pe dos la Chișinău ar fi un cadou nesperat pe care Putin l-ar primi aproape gratuit. Plahotniuc la Chișinău, lipsa de empatie a Occidentului și mai ales a Bucureștiului au contribuit la succesul Rusiei. Repet, importante sunt emoțiile, percepțiile, nu argumentele raționale și știrile confirmate din trei surse. Pentru moldovenii disperați de sărăcie, umilință, corupție, Occidentul încetează să fie mai bun decât Rusia, tocmai pentru că, în percepția lor, acesta îl sprijină pe Plahotniuc, cel care i-a adus pe ei în această situație dramatică.
– să compromită România în ochii moldovenilor, despre care toată presa spune - nu fără argumente - că-l sprijină pe Plahotniuc. Tot mai mulți intelectuali publici critică Bucureștiul pentru această politică neinspirată. Intelectualitatea proeuropeană, proromânească, chiar prounionistă este tot mai vexată de alegerile României. Bucureștiul va avea dificultăți în relația cu partidele proeuropene, aflate în opoziție cu actuala coaliție controlată de la putere, având un pasiv negativ, din cauza percepției publice că România l-a susținut pe Plahotniuc.
– instaurarea unui regim prietenos cu Rusia, pentru că, în funcție de evoluțiile de la Chișinău, Moscova va putea negocia viitorul Transnistriei, cu menținerea influenței Kremlinului în enclavă. Instaurarea regimului prietenos se poate face prin alegeri anticipate, dar și prin formarea unei noi coaliții. Din perspectiva Moscovei, linia roșie este alianța cu Plahotniuc, cel detestat de populație.
Criza din Moldova este un cadou făcut Rusiei, care primește fără mari eforturi o piesă mică, dar importantă pe tabla de șah, în meciul cu Occidentul.
Cum s-ar putea ieși din acest scenariu de coșmar? Prin extragerea lui Plahotniuc din joc. Bucureștiul are levierul. Dosarul penal instrumentat de Parchet pentru dublă identitate. După care, destrămarea rețelelor de putere ale lui Plahotniuc, care țin captiv în stat întreg
