Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Dacian Cioloș, discuții la Transporturi despre Portul Constanța, Tarom și Masterplan
Iulian Popescu - - - -
2016-02-05
Actualitate Interna
0

Premierul Dacian Cioloș a fost vineri la Ministerul Transporturilor, unde a discutat cu Dan Costescu despre situația proiectelor de infrastructură rutieră și modalitatea de accelerare a acestor, dar și despre ce trebuie făcut cu Portul Constanța sau Tarom.

 

Premierul a anunțat că Masterplanul rămâne același, dar va simplifica procedurile la achiziții și avizare : “Pentru mai multă predictibilitate în viitor, de care avem nevoie în infrastructură prin excelență, luăm ca bază Masterplanul și pornim de la alocările bugetare pe care ni le-am putut permite în acest an, vrem să continuăm, deci, proiectele care sunt în derulare și să pregătim proiectele noi și să pregătim cât mai bine posibil proiectele noi (...)

Ministerul Transporturilor pregăteşte o ordonanţă de urgenţă pentru a debloca procesul de avizare şi de autorizare, care întârzie foarte mult multe proiecte - scoaterile din circuitul agricol, de exemplu, diferitele avize legate de transportatorii de energie şi aşa mai departe, alţi parteneri care intră în contact cu proiectele de infrastructură.

E în pregătire totodată - e vorba de zile - o hotărâre de guvern pentru a clarifica anumite aspecte legate de achiziţiile publice, la fel, pentru a facilita, pentru a simplifica, facilita şi transparentiza mai mult pregătirea contractelor de achiziţii publice”.

 

Portul Constanța, Tarom, probleme cu profitabilitatea și performanța

 

„Ne-am concetrat pe discuţii privind funcţionarea Portului Constanţa, unde am cerut dlui ministru să vină în perioada următoare cu o analiză proprie a dânsului, pentru că sunt acolo câteva lucruri care mie, cel puţin, nu îmi sunt foarte clare.

Portul Constanţa nu e doar o companie care trebuie să fie profitabilă şi aşa cum arată, este profitabilă, dar în ciuda profitului pe care îl realizează, se fac foarte puţine investiţii acolo.

Sunt lucruri care nu sunt foarte clare, legate de modul cum se fac contractele de alocare a spaţiilor acolo.

Deci, vreau să văd în perioada următoare ce măsuri putem lua pentru a eficientiza activitatea portului, care, cum vă spun, nu e doar o companie care trebuie să producă profit, e o infrastructură de care depind o serie de alţi agenţi economici acolo”.

 

„Şi am avut o scurtă discuţie, trecere în revistă a ceea ce se întrevede la compania TAROM, pentru a vedea şi aici o perspectivă mai clară. Ajungem la sfârşitul contractului managerului, care are responsabilitatea companiei în momentul de faţă, dar în acelaşi timp înţeleg că e în pregătire din nou un studiu, încă un studiu care să dea o direcţiei strategiei de dezvoltare a companiei pentru perioada următoare. Managementul actual avea prin contract responsabilităţi legate de readucerea pe profit a companiei, s-au redus într-adevăr pierderile companiei, dar încă nu suntem pe profit, deci şi acolo în anul pe care îl avem în faţă aş vrea să clarificăm, cel puţin, lucrurile.”

 

Ministrul Costescu - Au rămas necheltuite 2,3 miliarde de euro

 

„Analiza noastră de astăzi a fost practic bazată pe problemele pe care le-am identificat la venirea în acest minister, probleme care au cauzat pe toată durata instrumentului structural anterior, 2007-2014 şi chiar 2015, cu extindere, au generat probleme, au generat pierderi de absorbţie, practic pierderi de bani pentru România.

Am ajuns practic în situaţia, în acest an, din proiectele pe care trebuia să le finalizăm în instrumentul structural anterior să trebuiască să fazăm, adică trecem pe următorul instrument structural, nefiind cheltuiţi 2,3 miliarde de euro, ceea ce este foarte mult.

Dacă i-am fi avut terminaţi, am fi folosit aceşti bani în acest instrument pentru proiectele pe care le avem, iată, într-o proporţie mult mai mare decât avem finanţare.

Şi ca să fiu mai exact, până în anii 2020 avem un necesar, un portofoliu de proiecte de 21 de miliarde, în prezent din fonduri structurale şi din echivalentul contribuţiei la bugetul de stat avem undeva un minus de 8 miliarde.

Practic, ca urmare a acestei analize a cauzelor care au dus la neîndeplinire s-a născut planul nostru sectorial al Ministerului Transporturilor, plan care este parte a programului de guvernare actual. Ne-am asumat acolo, în primul rând, o reorganizare a ministerului pentru a fi într-o măsură mai mare pregătit să preia proiectele şi să le implementeze într-un ritm mai rapid, pentru a dezvolta infrastructura ţării.

În acest sens, deja s-a preluat organismul intermediar care va permite să gestionăm mai bine fondurile europene. Suntem, practic, pe ultima sută de metri cu hotărârea de guvern care va statua această formă de organizare.

Ne-am asumat un portofoliu de proiecte prioritare. Evident că noi avem câteva sute în portofoliu, dar am ţinut să scoatem în faţă acest set de proiecte, pentru că pe ele ne vom concentra. Sunt proiecte importante pentru infrastructura României şi le vom urmări pe mai multe niveluri. E vorba aici de proiecte care se aflau deja în derulare, cum avem Autostrada Transilvania, avem Lugoj - Deva, avem Sebeş - Turda, unde se va mări, practic, viteza de implementare.

Avem proiecte care erau blocate din diverse motive - şi aici vorbesc de cazul Orăştie - Sibiu, chiar şi de Autostrada Piteşti - Sibiu, pe care le vom debloca.

S-au găsit măsuri concrete. Am şi anunţat, de exemplu, termenul din 2023 pentru Piteşti - Sibiu deja este dus la 2021 pentru toată autostrada, existând şansa ca tronsoanele de capăt să fie gata chiar mai devreme cu un an, în 2020, ceea ce ar permite conectarea lor cu drumuri naţionale, care deservesc, de exemplu, zona Vâlcea şi Gorj.

Şi este vorba de proiecte care acum încep, cum este cazul Coridorului IX, care pleacă din Ploieşti şi se duce până la Paşcani, cum /…/ vorbim de aripa est a Autostrăzii Montana, de la Ungheni, prin Iaşi, mai departe, spre zona de Târgu Mureş, cu oprire la Târgu Neamţ, în acest caz.

În afară de acest portofoliu, ne-am asumat şi este foarte important - practic, discuţia de astăzi pe asta s-a axat, cum reuşim să mărim capacitatea de implementare a companiilor, pentru a le face capabile să producă mai repede aceste tronsoane de autostradă şi tronsoane de cale ferată de care avem nevoie, şi am punctat câteva lucruri: o dată, prin creşterea capacităţii tehnice.

Pentru prima oară după mulţi ani, aceste companii vor fi populate cu propriile lor departamente de proiectare, care le vor da o independenţă faţă de piaţă şi le vor permite să sară nişte etape de licitaţie, ne vor permite să avem termene mai scurte.

Este vorba de întărirea forţei de urmărire la nivelul şantierelor. Vom avea specialişti locali. Aceasta e o măsură pe care deja am anunţat-o. Şi, de asemenea, o nouă metodă de monitorizare, de la nivelul ministerului, care ne va permite să reacţionăm rapid, să nu mai rămână, ca în trecut, pe şantiere, apariţia problemelor, să rămână decizia plutind, pentru o săptămână sau două, pentru că toate aceste termene adunate înseamnă ceea ce vedem astăzi în implementare - ani întregi adăugaţi la termenele care ar fi trebuit să fie, poate, în 2013-2014.

A rămas de discutat, aşa cum a spus şi dl prim-ministru, situaţia mai multor companii unde avem nişte lucruri de făcut în următoarea perioadă.

 

Despre autostrada Sibiu-Piteşti

 

„Eu am avut explicaţiile conducerii ministerului astăzi, legat de această decizie pe care ministerul şi-o asumă.

Sigur, ar fi fost şi rezilierea...

Nici una din soluţii nu e foarte bună şi a trebuit ales răul cel mai mic, pentru a evita să întârziem încă şi mai mult proiectul de autostradă, dar şi pentru a ne asigura că acest studiu de fezabilitate nu va împiedica continuarea proiectului şi că nu o să ne creeze probleme mai târziu. Rezilierea ar fi presupus într-un fel sau altul un conflict cu compania care a realizat acest studiu de fezabilitate, pentru că, din câte am înţeles, nici ei nu au fost mulţumiţi de modul cum s-a derulat contractul, nici statul sau ministerul nu a fost mulţumit de modul cum ei au derulat contractul.

Eu, din câte am înţeles, caietul de sarcini a fost destul de imperfect, ceea ce a dus la situaţia de fapt.

Soluţia pe care a propus-o ministerul a fost aceea de a evita să pierdem aceşti bani sau oricum, să mergem în justiţie ca să îi recuperăm, să folosim anumite clauze contractuale şi să cerem companiei sau societăţii care a câştigat contractul să mai lucreze încă un an pe aceiaşi bani, pentru a finaliza.

Sigur că e un grad de întârziere, dar ar fi fost o întârziere şi mai mare dacă am fi reluat licitaţia. Şi va fi o monitorizare mult mai strictă şi mai precisă a continuării, derulării programului de către CNADNR, care, în paralel, are intenţia să-şi dezvolte şi propria capacitate de analiză şi de proiectare.

TAGS : ciolos transporturi portul constanta tarom masterplan proiecte autostrazi
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Total 0 comments.
662
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori