Pe aceeași temă
Aflată acum într-o zonă gri, Ucraina și-a manifestat în ultimii ani intenția de a se racorda la spațiul euro-atlantic. Totul a început cu violentele proteste de stradă din 2013, urmate de căderea regimului pro-rus Ianukovici și de declanșarea unui conflict separatist încurajat de Moscova, totul culminând cu anexarea armată a Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Acum, Bruxellesul taie din elanul Kievului. Prezent, joi, la Haga, șeful Comisiei Europene a tranșat discuția. “Ucraina cu siguranță că nu va fi capabilă să devină membă a UE sau a NATO în următorii 20-25 de ani”, a spus Juncker, citat de agențiile DPA și Unian.
Kievul a arătat, recent, un sprijin crescut pentru alianța militară defensivă a Occidentului, pe fondul agresiunii armate a Rusiei în Crimeea și al încurajării separatismului de către Moscova în estul țării. Anul trecut, pe teritoriul Ucrainei au fost organizate exerciții militare NATO, ca un semnal la adresa Kremlinului.
Rusia a criticat în mod repetat ceea ce a numit expansiunea Alianței Nord Atlantice în estul Europei, fapt perceptu la Moscova ca o amenințare la securitatea națională. Ocuparea armată a Crimeei, acolo unde rușii dețin o bază navală important, a venit ca un răspuns la alungarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Juncker a făcut declarațiile în contextul unui referendum pe care Olanda urmează să-l țină în Aprilie pe tema acordului de liber schimb UE-Ucraina. Șeful executivului comunitar a punctat că unii cetățeni olandezi au confundat acordul un un prin pas către statutul de membru UE pentru Ucraina.
