Scandalul interceptărilor. SRI pe tușă, anticorupția la ananghie?

Principala critică ce poate fi adusă hotărârii Curții Constituționale nu are în niciun caz legătură cu principiul - extragerea SRI din dosarele penale -, necontestat de mai nimeni, ci cu faptul că se face totul de pe azi pe mâine.

Andreea Pora 08.03.2016
SHARE 7

De același autor

 

Decizia din 16 februarie, care de­clara neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale sta­tului“ (articolul 142, al. 1, CPP), scoate complet din joc SRI în ce pri­vește dosarele pe­nale. Cel puțin spre asta par să se îndrepte lucrurile. Până acum, în lip­sa unei autentice dezbateri publice într-o chestiune atât de im­por­tan­tă, care va pro­du­ce reașezări ale sistemului de jus­tiție, probabil benefice pe termen lung, dar care pot vulnerabiliza pe termen scurt și mediu ac­ti­vi­tatea procurorilor și dosarele în curs, taberele s-au poziționat fă­ră nuanțe. Polemica atinge accen­te dramatice sau, din contra, tri­umfaliste, în ea implicându-se oa­meni de bună-credință, dar și falși apărători ai drepturilor omu­lui, jubilând la gândul rechinilor ce se vor strecura afară din plasa magistraților. Întrebarea mo­men­tu­lui e dacă va veni apocalipsa pentru anticorupție și crima or­ganizată sau se vor putea găsi so­luții de damage control? Cred, mai degrabă, în a doua variantă, dar cu certitudine va urma o pe­rioadă de haos.

 

Două ar trebui să fie palierele de analiză: 1) cât de vulnerabilizate vor fi dosarele în curs, cele aflate în faza de urmărire penală sau de­ja în instanțe, dar și cele cu de­cizii definitive de condamnare; 2) cum și în cât timp vor reuși procurorii și polițiștii judiciari să suplinească activitatea SRI în ma­terie. Pentru început, trebuie pre­cizat că, până acum, luni, 7 mar­tie, când scriu articolul, nu se întrevede din partea Curții vreun termen de grație, nici pentru vii­tor, nici în ce privește retro­ac­ti­vitatea. Adică, din momentul în care decizia va fi publicată în Mo­nitorul Oficial, probabil mier­curi-joi, probele rezultate din i­nterceptări și filaje pot fi lovite de nulitate absolută sau relativă, iar procurorii și polițiștii vor tre­bui să se descurce singuri, fără a avea însă și suportul logistic adec­vat.

 

Semne de întrebare

 

Principala critică ce poate fi adu­să hotărârii Curții Constituționale nu are în niciun caz legătură cu principiul - extragerea SRI din dosarele penale -, necontestat de mai nimeni, ci cu faptul că se fa­ce totul de pe azi pe mâine. Că ne place sau nu, că avem încre­dere sau nu, SRI este singura ins­tituție autorizată de CSAT și ANCOM pentru interceptări și care se poate conecta la serverele operatorilor de telefonie, fiind și singura care poate securiza in­ter­ceptările astfel încât să nu ajungă în cine știe ce mâini, iar de pro­be­le în materie penală astfel ob­ți­nu­te s-au folosit toți procurorii, iar judecătorii le-au acceptat. Nu doar pentru că așa e le­gea, Codul Penal dând garanții în pri­vința even­tua­lelor încălcări ale drepturilor omu­lui, dar și pentru că nimeni (cre­di­bil, și nu vreun pe­nal sau acolit) nu a ridicat în mod serios problema la nivelul unei dezbateri publice.

 

De aceea, reproșul cel mai apăsat din cauza gravității consecințelor se referă la faptul că nu pare să se fi introdus în motivare o ex­cepție, ca în cazul altor decizii ale Curții (nu mai departe cea din 3 martie pe articolul 453, al. 1, lit. f), care să spună că probele obținute cu sprijinul tehnic al SRI până la data publicării de­ci­ziei în MO rămân valabile în ins­tanță. Aceasta tocmai datorită pre­zumției de constituționalitate a unui act normativ și carac­te­rului „pentru viitor“ al deciziilor Curții, prevăzut în art. 147, al. 4 din Constituție. Prezenta decizie pare să aibă un pronunțat carac­ter retroactiv, deși Mona Pivni­ce­ru spunea că nu va fi așa. Asta nu înseamnă însă a derapa în atacarea CCR, conspiraționită sau depistarea unor rele și meschine motivații la judecători precum Da­niel Morar (de a cărui ver­ti­ca­litate nu am să mă îndoiesc până la proba contrarie), ci doar a ri­dica semne de întrebare, a trage semnale de alarmă și a analiza consecințele deciziei.

 

Probele din supravegheri tehnice devin nule

 

Argumentația CCR e bine ținută în mână și riguroasă, plecând de la constatarea că rezultatele ac­ti­vităților de supraveghere tehnică constituie mijloc de probă, iar pu­nerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică (pre­vă­zut la art. 142, al. 1 CPP) nu vi­zează „activități tehnice“, fiind procedeu probatoriu. Cum toate aceste acte sunt mijloace de pro­bă, nu pot fi făcute decât de pro­curori și polițiști, singurele „or­gane de urmărire penală“, nu și de „alte organe specializate“, adică de SRI. Așa că, pe cale de con­secință, toate probele obți­nu­te din realizarea supravegherii teh­nice de către aceste „alte or­gane“ care pun în executare man­datul de supraveghere sunt nule și nu pot fi folosite în procesul penal, adică nici în ancheta pe­nală, nici în instanță.

 

Curtea Constituțională ar eli­mi­na astfel dintr-o lovitură nu doar toate interceptările telefonice și ambientale, ci și filajele făcute la solicitarea procurorilor, pro­ba­țiu­nea rezultată din activitatea agen­ților acoperiți, precum și orice altă probă obținută cu ajutorul SRI. Important de spus este că absolut toate parchetele, dar mai cu seamă DIICOT, care, în lipsa unui serviciu tehnic propriu, a ape­lat aproape exclusiv la ser­vi­ciile SRI, va fi cel mai în su­fe­rin­ță. Or, aici este vorba de crimi­na­litate organizată, trafic de dro­guri, arme și carne vie, multe în re­țele transfrontaliere, de eva­ziu­ne fiscală și spălare de bani, de sume cu multe zerouri în coadă. Evident că și dosarele de mare co­rupție de la DNA vor fi vul­ne­ra­bilizate, poate mai puțin însă de­cât cele de la parchetele din țară și de la DIICOT, din simplul mo­tiv că, în ultima perioadă, așa cum a spus Laura Codruța Kö­vesi, se apela tot mai puțin la SRI și mai mult la propriul Serviciu Tehnic.

 

Portița pentru condamnații definitiv

 

Printr-o altă decizie, din 3 mar­tie, în care este declarat ne­cons­tituțional art. 453 lit. f CPP, se închide teoretic calea proceselor în revizuire, o cale excepțională de atac, pentru dosarele în care s-au dat soluții definitive. Se în­chide, dar nu de tot. Prin cră­pă­tura lăsată vor pătrunde toți cei care au apucat să ridice excepții de neconstituționalitate similare cau­zei judecate de CCR, înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Deci, pușcăriașii și avo­cații lor, care s-au prins în timp util încotro se îndreaptă lucrurile și au depus excepții, contestând in­teceptările, filajele sau alte pro­be obținute cu ajutorul SRI (cum am arătat mai sus), vor putea beneficia de revizuirea pro­ces­u­lui.­ Există informații despre un tăvălug de astfel de excepții, ros­to­golit începând cu 16 februarie și până la publicarea deciziei în MO. Nu există în acest moment o evaluare nici a dosarelor în curs care pot fi afectate, nici a celor cu soluții definitive în care s-au ri­dicat astfel de excepții pentru revizuire.

 

Haos, dar nu apocalipsă

 

Dacă, într-adevăr, motivarea CCR va fi în sensul anunțat, va urma desigur o perioadă de ma­xi­mă instabilitate. Soluțiile care se întrevăd nu sunt prea multe, dar ele există, după cum susțin ju­riștii consultați de revista 22. În primul rând, în instanțe se va pu­ne problema dovedirii că man­datul de supraveghere tehnică, cu probele obținute, inter­cep­tă­rile, transcrierile, filajele etc., au fost făcute de oameni ai ser­vi­cii­lor, și nu de procurori sau po­li­țiști. Câtă vreme actele existente la dosar sunt, să spunem, sem­nate de organele de urmărire pe­nală, avocații inculpaților vor tre­bui să demonstreze contrariul. Sim­pla folosire a „infrastructurii“ SRI ar trebui să nu ducă la n­u­li­tatea probelor. Desigur, unele ins­tanțe vor accepta probele, altele nu, vor fi decizii contradictorii, de la caz la caz. Declanșarea unui recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casație și Justiție pen­tru unificarea practicii ar putea repara parțial situația. La fel, în ca­zul excepțiilor de necons­ti­tu­țio­nalitate pentru revizuire ridicate în dosarele cu soluții definitive, unele instanțe le vor accepta, al­te­le nu. Soluția este similară: ÎCCJ.

 

Ce se va întâmpla însă de acum înainte cu interceptările, tran­scrierile și filajele, cu accesul pro­curorilor la tehnica SRI, la „țea­va“ prin care se conectează aces­ta la serviciile de telefonie (sis­tem foarte bine explicat de On­dine Gherguț în articolul din Ro­mânia liberă) e mai greu de spus acum. Probabil se vor găsi soluții, chiar dacă nu imediat. Cu cer­ti­tu­dine î­nsă, vor fi serioase disfunc­ționalități.

 

Dezbaterea lipsă și manipularea

 

Implicarea SRI în lupta împotriva corupției – trecută la capitolul siguranță națională de CSAT - a fost privită cu ochi buni de mulți, mai ales că rezultatele în­cepeau să se vadă. Serviciile au fost întărite, modernizate, aduse la standarde NATO, lăudate de par­tenerii occidentali. Puterea lor a crescut prea mult, fiind aproa­pe scăpată de sub controlul parlamentului, după cum spune acum însuși artizanul acestei ope­r­ațiuni, fostul președinte Bă­ses­cu. În paralel, suspiciunea că ser­viciile se implică în politic, ale­geri, campanii și psihoza despre ascultatul telefoanelor și, mai nou, manipularea Internetului au luat amploare. Episoadele „Pon­ta, ofițer acoperit“, fotografiile cu Udrea & Bica la Paris și Legea Big Brother au fost declanșatorul unei ample campanii împotriva ser­viciilor. Plus comunicatele DNA, în care SRI figura sis­te­ma­tic. În loc ca dezbaterea despre rolul serviciilor secrete în com­pli­catul context generat de tero­rism, de reașezările geopolitice, imigrație și tendințele de slăbire a drepturilor civile să se poarte argumentat și potolit (dar când s-a întâmplat asta în România?), discuția s-a politizat, iar socie­ta­tea, previzibil, s-a polarizat. Este și cazul polemicii din jurul de­ci­ziei CCR, una care va schimba fun­damental paradigma cunos­cu­tă. Deși pe fond perfect justificată și europeană, heirupismul, ca și în alte situații, ne poate arunca din lac în puț.

Comentarii 7

Gheorghe Pop de Basesti - 03-14-2016

Doamna Pora, ati lipsit la botez. Se poate asa ceva? Unde este unitatea dreptei? In stanga doamnei Maria era un cal blond. V-ar fi stat f bine langa. Rog data viitoare sa fiti prezenta. Pericolul comunist este masiv si iminent.

Răspunde

Vicentio B. - 03-13-2016

@ Marius Nicolescu. Cu aceiasi simpatie, va sugerez sa "intoarceti clepsidra", expresia Dvs., pe care eu am completat-o in mod lioial fata de adevar si limbajului decent, si sa va exprimati strict CONCRET, cu privire la afirmatia (va citez): "Altfel ma tem ca DNA va capota. Ce-i drept insa ca nici pana acum DNA nu a facut decat o justitie cu jamatati de masura.". Daca NU o faceti, adica preferati tacerea, ar insemna ca aveti "motive", care NU se pot asocia notiunii de buna-credinta, din contra !

Răspunde

viorica iovan - 03-11-2016

. fiți siguri ca telefoanele vor fi în continuare ascultate și îndosariate și cind infractorii de inalt rang se vor considera mai siguri ca oricând pe secretele lor, se vor pomeni loviți ca de trasnet de ceea ce părea sa fie de partea lor

Răspunde

mai nimeni - 03-09-2016

Uneori e mai simplu pentru outsideri sa clarifice lucrurile. Intelectualii ajung sa stie atatea despre atatea incat ajung sa piarda din vedere esenta, proportiile, se ratacesc printre copaci si nu vad padurea. In timp ce un outsider poate zice din prima ceva de genul: "imparatul e gol". "Distantele apropie". Sau, inversat, "familiaritatea departeaza". Tot aici se elaboreaza si fenomenul "idiotilor utili", pentru a defini pe cei mai instruiti, mai implicati, mai vanitosi, mai convinsi, mai vocali dar in acelasi timp si cei mai inadecvati si inselatori pentru societate. Daca privim de la distanta vedem ca serviciile si parchetul au devenit "problematice", "suspecte" si o tinta de cand s-au innoit si de cand au inceput sa aiba rol benefic sensibil pentru tara. Penalii au devenit instantaneu sensibili la subiect si critici. Si securitii, daca nu e pleonasm cumva. Intelectualii sunt in deriva. Nu exista intelectual imun la comunism, la corecticism, la utopii. Frustrare materiala plus vanitate egal socialism. Deci care e esenta momentului, a disputei? Ca penalii s-au rasculat iar intelectualii s-au raliat. Primii o fac cu precatutie, vezi interviul cu Saftoiu, stiu ca lupta securistilor impotriva anticoruptiei nu are cum sa fie populara, iar impopularitatea e periculoasa pentru acestia atata timp cat "populatia nu mai poate fi manipulata ca in 90-91". A facut si o rara derogare, din disperare, si-a calcat pe inima dandu-i dreptate, selectiv, punctual, lui Basescu cand zice ca serviciile ar fi prea puternice. Probabil a primit derogare de la Melescanu si Sarbu, semnata. Singurul moment cand ii da dreptate e ala in care Basescu greseste. Are momente de ratacire cand e un veritabil intelectual. Am zis acum o saptamana ca va fi capitalizat de penali. Fara sa faca acuzatii explicite asupra SRI, Saftoiu, tot din zona serviciilor, dar alea securiste, date la o parte si mai spre puscarie, unde le e locul, creeaza o atmosfera in jurul acestora, arunca suspiciuni, perdele de fum, manipuleaza populatia si media pentru crearea unei presiuni asupra serviciilor. E bine ca CCR se compromite si ca acum apar si probe palpabile, dureroase. Pomul il cunosti dupa poame. La urma urmei cine e acolo? Era Predescu, era sa fie Bolcas, e Pivniceru, mai sunt si altii in halatele alea ridicole. Au o perspectiva ingusta asupra tarii, pentru cat le-ar cere pozitia si menirea, si aranjeaza tara pe masura mofturilor lor si fara viziune asupra intregului si asupra efectelor. Procurorii folosesc experti din exterior, n-au incotro, tot din ratiuni practice. Nu pot avea experti pentru orice, nu pot avea toate dotarile tehnice. Faptul ca le dau lor puterea nu inseamna ca procurorii nu se vor implica in politica sau nu vor cauta si folosi discretionar acele dotari tehnice. Faptul ca sunt "la Justitie" nu rezolva nimica, bai judecatori constitutionali. Oamenii sfintesc locul. Faptul ca ei ii sunt familiari cu sistemul judiciar si deloc cu serviciile, (deci) victimele suspicionarii (mai nou) a serviciilor, ii duc la reactii din astea reflexe, incontrolabile. Si faptul ca sunt niste fiinte oarecare, ca noi, de fapt. In halate visiniu-putrede. Pana au fost securistii la putere si bagati absolut in tot si toate, conducand tot, nu-i suspecta nimeni, nimeni nu cerea reforma, anticoruptie, nici intelectualii nu aveau treaba cu ele. Acuma, gata, suntem democrati, noi nu vrem sa curatam tara de coruptie, noi vrem sa implementam democratia ca la carte, dupa proiect. Nu stim ce vrem in schimb stim cum trebuie procedat. Nu conteaza ca n-avem materialele, ca pe fond nu functioneaza, ceea ce conteaza e aspectul comercial. Ceea ce ne-ar justifica in final autodecernatrea unui binemeritat sentiment de satisfactie, ar fi balsam pentru orgoliile noastre de intelectuali frustrati de secole, pentru vanitatile noastre infometate. Ar fi un act de justitie sociala. CCR se va da de gol ca urmareste ceva, ca are vointa si obiective politice, ca e voluntara (cand nu e cazul, spre deosebire de cazurile cand e cazul, cand e... mioritica). E bine ca statueaza in jurisprudenta constitutionala un principiu. Acesta ii va desfiinta chiar si pe ei. Fiindca vor trebui sa-l aplice si in continuare cu intransigenta. Acum vor trebui sa decupeze SRI, si doar SRI din aparatul Justitiei, ceea ce ii va demasca. Nu vor putea interzice contactul parchetului cu alti experti. Cu evaluatori imobiliari, de arta, cu pirotehnistii de la Petrosani sau cu companiile de telefonie sau internet, unde, s-o zicem, e varza cu protectia datelor (dar nu asta e obiectivul nostru, protectia datelor si viata privata si securitatea nationala ci sa ne aparam democratia si nevoile de SRI, acest dusman perfid, amenintator al frustratilor din toate tarile). Ar trebui sa rupem relatiile cu SUA, si sa le aplicam sanctiuni economice pana nu renunta la implicarea FBI in justitie. Ce ziceti?

Răspunde

gica - 03-09-2016

Nu stiu cum se face,dar Basescu e-n toate si mereu are dreptate! Cand fostul Presedinte spunea ca "mai e mult pana departe cu Justitia romana",au sarit toti,ca arsi,ca-si ataca mandatul.Ca este impotriva justitiei si ca ataca Justitia pentru a o apara pe Udrea,desi omul a spus clar ca se refera la arestarile festiviste,in schimbul unor dosare bine facute.Iata ca incep sa apara si "roadele muncii" DNA-ului condus de Kovesi,iar Rusanu si Chitoiu achitati.Proba adevarata in fata instantelor si nu raportarile la Ha si arestari cu care se lauda Codruta.Si,sa vedeti ce va urma! Nu era mai bine ca in loc de cerere de ridicarea imunitatii lui Chitoiu si referatul pompos pentru public,sa fi facut un dosar "beton"? Asta reprosa fostul Presedinte,Dna Pora! La subiectul interceptarilor,am o singura precizare:Daca decizia se lua ieri,cu un an in urma sau peste doi ani,tot nu era momentul potrivit .Adica,niciodata nu-i momentul potrivit din punctul de vedere al Serviciilor,pentru ca-si pierd privilegiile,iar DNA-ul cred ca-i fericit sa scape de Servicii.Si,sa vezi dosare de mare coruptie in randurile oamenilor din Servicii. Bafta DNA!

Răspunde

cititor - 03-08-2016

1) Daca e justificata si europeana, dar ne incurca in acest moment, nu putem decat sa fim de acord cu aceasta hotarare. E bine sa indreptam ceva ce functioneaza prost oricând, chiar daca asta creeaza ceva incurcaturi nedorite. Dar respectiva hotarare ar trebui sa fie urmata de explicatii clare cu privire la cazurile pe care aplicarea ei le-ar putea genera. Asta daca judecatorii sunt bine intentionati si responsabili. 2) Cine striga anul trecut ca serviciile au sarit calul si actioneaza peste tot, chiar si acolo unde n-ar fi treaba lor sa intervina? Cine critica o astfel de pozitionare fata de servicii? 3) Daca spuneti ca o asemenea hotarare e justificata, inseamna ca cei care sustineau ce am spus la punctul 2 aveau dreptate? 4)In paragraful intitulat ”Semne de intrebare”, ar fi mai corect sa spuneti:”....faptul ca se face totul de azi pe maine.” In lb. romana, exista expresiile ”de pe o zi pe alta” si ”de azi pe maine”. Expresia din textul dvs.(de pe azi pe maine) este o combinatie intre cele doua expresii si cred ca este gresita. In orice caz, suna prost. 5) Oare se poate raspunde la intrebarile de la punctele 2 si 3? 6) Eu cred ca depinde de judecatori daca munca DNA de pana acum va fi afectata sau nu. De aici inainte, e de dorit ca DNA sa se descurce in limitele legii. Sau, poate, e bine sa incalcam legea când instrumentam cazul unui hot? Faptul ca hotul incalca legea ma indreptateste si pe mine sa o incalc atunci când vreau sa-l dovedesc?

Răspunde

Marius Nicolescu - 03-08-2016

Dupa cum am mai afirmat continuu sa cred ca traim intr-o anarhie extrem de bine organizata si, mai ales, dirijata de institutii conduse de legi haotice care nu pot sa duca decat la diversiune. Iar diversiunea si manipularea populatiei de catre institutiile de la varf nu poate aduce beneficii decat mafiotilor parveniti din randul nomenclaturii PCR si a Securitatii ceausiste. Or sa ne striveasca pe toti daca nu vom reusi sa ne trezim o data. Chiar nu mai suntem in stare sa punem de-o mamaliga cu TNT? Pana unde trebuie sa-i lasam pe acesti parveniti sa ne stranga surubul? A sosit timpul. Altfel ma tem ca DNA va capota. Ce-i drept insa ca nici pana acum DNA nu a facut decat o justitie cu jamatati de masura.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22