Pe aceeași temă
UPDATE: Ordonanța de urgență a fost aprobată de Guvern, a anunțat ministrul Justiției, Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că SRI devine organ de cercetare penală specială abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism:
''Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele'', a explicat Raluca Prună.
Declarațiile minsitrului Raluca Pruna, citată de ziare.com:
- Pentru a pune in acord decizia Curtii, guvernul a adoptat ordonanta de urgenta, pornind de la principiul ca avem o infrastructura care poate face interceptarile si apartine SRI. A doua premisa este ca am dorit sa venim deindata cu o solutie, care sa faca imposibila sincopa in actul de urmarire penala.
- Societatea romaneasca trebuie sa faca o dezbatere cu privire la ce fel de arhitectura doreste in continuare.
- Am modificat 4 acte normatice: CPP art. 142, alin 1 si 2. Am pus in alin. nou ca procurorul si organul specializat din cadrul politiei folosesc nemijlocit sisteme tehnice si proceduri adecvate de natura sa asigure confidentialitatea datelor.
- Plecand de la infractiunile prevazute in titlul 10 din CP, privind siguranta nationala (tradarea, spionajul, terorismul) si de la faptul ca SRI e abilitat pe aceste mandat, am dat o noua definitie, am clarificat ce inseamna organe de cercetare penala speciala, am scris "si pentru infractiuni de terorism pot fi puse in aplicare mandate de supraveghere tehnica".
- Am modificat si legea 304. Am instituit control judecatoresc asupra supravegherilor tehnice, se va realiza de presedintele ICCJ sau un judecator desemnat.
- A doua modificare: Ministerul Public sa fie autorizat sa detina mijloace adecvate. Pana acum, numai DNA si DIICOT puteau sa aiba o infrastructura, MP neputand sa detina structuri de interceptare. Deschidem cadrul dezbaterii viitoare, daca se va decide sa avem o structura, putem crea cadrul.
- In cadrul MP pot functiona prin detasare ofiteri si politisti prin detasare, creind o simetrie cu ce are acum DNA.
- Al treilea act normativ modificat este legea DIICOT. Cream posibilitatea sa functioneze prin detasare ofiteri sau agenti de politie judiciara.
- Am modificat legea SRI, 14/92, art. 8, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor e desemnat cu scopul de a obtine informatii in domeniul securitatii. Am completat ca la cererea organelor de urmarire penala, centrul asigura acces "nemijlocit si distinct". Interventia umana trebuie sa fie exclusiv de organele de urmarire penala.
- Am mai modificat inca un articol, prin exceptie de la regula organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penala speciale, in sensul prevazut de art. 55 CPP. Am asigurat continuitatea mandatelor de siguranta nationala.
- Am conlucrat cu toate parchetele, cu SRI si ICCJ. Multumesc tuturor si Ministerului de Interne care a inteles ca urgenta e atat de mare incat nu aveam alta solutie decat prin detasarea unor politisti care sa aiba exclusiv competente de politie judiciara.
- Pentru a fi efectivi, s-a adopta o HG care stabileste nr. de politisti in cadrul MP si DNA, cate 40 de posturi pentru fiecare. Posturile pentru DIICOT, tot 40, au fost introduse prin OUG. E o chestiune de tehnica legislativa.
-(era obligatorie detasarea politistilor judiciari?) Da, ofiterii care au atributii de politie judiciara trebuie sa functioneze in cadrul parchetelor si sa se ocupe exclusiv de asta.
- Pentru mandatul de supraveghere tehnica e foarte important (integralitate, confidentialitate) sa ne asiguram ca procurorul are subordonare exclusiva, sa nu existe dubla subordonare. E important ca activitatea acestor politisti sa se faca excplusiv sub controlul procurorului.
- Urgenta era de a pune toate structurile de parchet pe picior de egalitate. Am considerat ca trebuie sa cream conditii egale, adica pentru MP in integralitatea lui.
- (ce impact bugetar, costuri suplimentare?) Presupun costuri doar pentru suplimentarea celor 120 de posturi. Ofiterii vor pleca prin detasare, sunt bugetati de MAI si numai diferenta de salarizare va fi asigurata de unitatile de parchet la care sunt detasati. Costul nu e foarte mare. Masura e tranzitorie, am incercat sa folosim ce avem cu resursele pe care le avem pana ce decidem ce solutie alegem ca societate. Nu va pot spune o suma, nu cred ca e vorba de mai mult de 1 milion de euro.
- (veti convoca consultari pentru dezbatere?) Eu am invocat cazul Frantei, unde s-a discutat 4 ani. Eu sper ca la noi sa nu dureze atat de mult. Cu siguranta nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege adoptata in parlament. Trebuie sa consultam societatea, care trebuie sa stie care sunt costurile. Numai un studiu de impact dureaza 3-4 luni.
- (care structura va verifica daca se va implementa ce ati legiferat prin OUG?) Va exista un control al autoritatii judecatoresti, care se va efectua de la nivelul ICCJ. Modul efectiv in care se va face verificarea va fi detaliat prin regulamentul ICCJ.
- (acum sunt interceptari pentru anchete in curs, datele sunt la SRI. Raman stocate acolo, procurorii au acces?) Procurorii si inainte aveau acces la toate informatiile, prin centrul acesta cu resursa umana de la SRI nu se facea decat sa se puna in aplicare mandatele. Mandatele intotdeauna se dau de judecator. Inlocuim doar resursa umana, datele sunt stocate in sistem, nimic nu se schimba.
- (generalul Dumbrava spunea ca ofiterii SRI sa controleze pana la sentinta definitiva) Nu comentez aceasta declaratie, inainte de decizia Curtii nimeni nu controla nici judecatorul nici procurorul. Suntem stat de drept. Mandatul se da dupa lege si propria constiinta, iar procurorul se bucura de independenta.
- (de cand se vor muta ofiterii?) De indata.
- (SRI devine organ de cercetare penala speciala?) E legat de mandatele de siguranta nationala care privesc exclusiv infractiunile mentionate. Tinand seama de agenda europeana, trebuie sa asiguram continuitate. In mod limitativ prevazut de lege, SRI poate sa faca acte de cercetare penala speciala in limitele definite de actualul CP. Trebuie sa fim mai scrupulosi cu modul in care asiguram protectia cetateanului.
Declarația președintelui Iohannis, redată de Hotnews:
- Sunt doua aspecte importante
- Primul tine de respectarea deciziei Curtii Constitutionale. Al doilea aspect tine de nevoia de a asigura neintrerupt cadrul legislativ pentru ca justitia sa isi faca datoria, fie ca e vorba de securitate nationala sau de coruptie
- Eu, ca presedinte, m-am angajat sa fiu garantul functionarii statului de drept in Romania
- Guvernul a propus un proiect de OUG pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica
- Acest proiect ofera intr-o prima etapa o solutie pentru organele judiciare
- Ulterior, Parlamentul poate avea in vedere si alte solutii pe care sa le dezbata
- Sunt opinii potrivit carora activitatea parchetelor, in absenta infrastructurii tehnice necesare, ar fi afectata atat ca operativitate, cat si ca administrarea probatoriului
- Ordonanta raspunde acestei preocupari
- CSAT a avizat favorabil proiectul si adoptarea de catre guvern va reprezenta o solutie fie si temporara la o problema ce preocupa institutiile si opinia publica
UPDATE 19.40: Ședința CSAT s-a încheiat, președintele Iohannis urmează să facă o declarație, iar Guvernul se reunește pentru a adopta ordonanța de urgență.
UPDATE: A apărut un nou draft al OUG, care lămurește aspectele legate de personalul ce va fi folosit.
Potrivit acestuia, Ministerul Public și DIICOT vor avea propria structură de poliţie judiciară, formată din angajaţi detaşaţi de la Ministerul Afacerilor Interne(MAI).
Pentru DIICOT sunt prevăzute 25 de posturi de ofiţeri de poliţie judiciară.
„În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii", se arată în document.
De asemenea, menționează draftul, "detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora" menţionându-se că "pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia".
Conform OUG, probele vor fi obtinute in mod direct de procuror, de organele de cercetare penala sau de Politie, executarea mandatelor desfasurandu-se sub controlul presedintele Inaltei Curti sau a unui procuror desemnat de acesta.
OUG modifica de asemenea legea de organizare a SRI, separand supravegherea tehnica dispusa pe un mandat de siguranta nationala de interceptarile realizate de procurori, arata Hotnews.
Potrivit unor experti in drept penal consultati de HotNews.ro, marea problema a acestor modificari este ca se reglementeaza prin OUG in materia drepturilor fundamentale, fapt interzis de Constitutie. In plus, OUG-ul risca sa fie respins de Curtea Constitutionala deoarece nu s-ar respecta separatia si echilibrul puterilor in stat, intrucat activitatea Centrul de Interceptare, care desfasoara o activitate intruziva in viata privata, ar trebuie sa fie controlata de un organism din afara puterii judecatoresti, la nivel de principiu.
Alti experti citati de Hotnews considera ca Guvernul poate legifera prin OUG daca aduce garantii suplimentare in ce priveste respectarea unor drepturi, nu le restrange si ca acest lucru s-a mai facut in trecut in materia controlului judiciar. Pe de alta parte, potrivit acestor specialisti in drept care sunt de acord cu prevederile ordonantei, in cuprinsul motivarii, Curtea Constitutionala spune ca nici o autoritate in afara celei care emite mandatul nu poate controla modalitatea de punere in aplicare, prin urmare nu ar fi posibil un control din afara sistemului judiciar.
***
News.ro a publicat date despre acest proiectul de OUG privind interceptările care desemnează Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor să obţină, prelucreze şi stocheze informaţii în domeniul securităţii naţionale, iar la cererea organelor de urmărire penală să asigure accesul la sistemele tehnice în condiţii stabilite prin protocoale de cooperare.
Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) functioneaza din 2008 in cadrul SRI, in urma unei decizii a CSAT.
OU a ministerului Justitiei care va fi discutată vineri în CSAT, modifică Codul de procedură penală, Legea privind organizarea judiciară şi Legea de organizare şi funcţionare a SRI pentru ca CNIC sa poata servi toate institutiile si structurile departamentale care obtin aprobari judecatoresti de interceptare a comunicatiilor, mai arata News.ro
OUG elimina din Codul de procedură penală sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din articolul 142, alineatul 1, referitor la supravegherea tehnică, declarat neconstituţional de CC. În noua formă, articolul prevede că "Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei".
Este adăugat un nou alineat, conform căruia "Pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) -d), procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea datelor şi informaţiilor colectate".
Va fi modificat şi cel de-al doilea alineat al articolului 142, în ceea ce priveşte persoanele cu care trebuie să colaboreze furnizorii de reţele publice de comunicaţii sau de servicii de comunicaţii, acestea fiind "procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică".
Articolul 28 din Legea de organizare judiciară, referitor la ICCJ este completat cu un nou alineat: "Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală".
Un alt articol completat este articolul 66, conform căruia "Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii".
Şi Legea SRI este completată cu două noi alineate la articolul 8, care în forma actuală prevede că "Serviciul Român de Informaţii este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privitoare la siguranţa naţională, în condiţiile legii".
Primul alineat nou stabileşte: "Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 al.l lit.a)-d) din Codul de Procedură Penală".
Un alt alineat este cel conform căruia "condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare".
***
În acest moment, în România nu există altă infrastructură pentru realizarea interceptărilor decât cea aflată în cadrul Serviciului Român de Informații. De aceea, a explicat ministrul Justiției, Raluca Prună, soluția pe care Guvernul o va adopta vineri seară, dacă primește avizul CSAT, este ca organele abilitate de urmărire penală să folosească această infrastructură.
Guvernul a lucrat la o Ordonanță de Urgență, în colaborare cu toate parchetele, Ministerul Public, DIICOT și DNA. Într-adevăr, mâine avem CSAT pentru că ne trebuie avizul, iar mâine seara, Guvernul va adopta această OUG. România este în situația în care nu are altă infrastructură, în acest moment, în afara celei de la SRI, iar soluția este folosirea infrastructurii deja existente, dar cu eliminarea oricărei intervenții umane a celor de la SRI și cu implicarea exclusivă a acelor organe de urmărire penală care pot pune în executare aceste măsuri de supraveghere, așa cum a decis Curtea Constituțională a României. Această OUG nu detașează efectiv procurori. Eu sper că, imediat după adoptarea ei, să fim în măsură să avem un corp de poliție judiciară, redus, dar care să fie la dispoziția procurorului și care să reprezinte elementul uman”, a spus Prună.
Serviciul Român de Informații (SRI) nu este organ de cercetare penală, arată Curtea Constituțională in motivarea deciziei prin care declara neconstitutional articolul 141 al. 1 din Codul de procedura penala.
Nicio reglementare din legislația în vigoare nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică, explică CCR în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor anticorupție.
