Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Verdun
Dinu G. Ionescu - - - -
2016-03-15
Scrisori
6

Cu câteva săptămâni în urmă, la 21 februarie, Franța a comemorat un secol de la începutul bătăliei de la Verdun, cea mai sângeroasă confruntare a primului război mondial: 300.000 de morți francezi și 150.000 germani. S-a amintit eroismul trupelor franceze, care au rezistat sub focul a 1.500 de tunuri de toate calibrele, concentrat pe câțiva kilometri. Și s-a amintit, dar nu prea mult (nu era „corect politic“) de generalul care a condus în cele mai grele momente apărarea, Philippe Pétain, care, drept recunoștință, a fost lăsat să moară în închisoare, 35 de ani mai târziu.

Evenimente importante de pe frontul din Franța (bătălia de pe Somme, iunie 1916), ca și de pe alte teatre de război (ofensiva rusă Brusilov din iunie 1916 sau ofensiva italiană din aprilie 1916) nu au oprit - așa cum sperau francezii - asaltul german de la Verdun. Dar ceea ce l-a oprit - și nu prea se spune - a fost altceva. În prima săptămână din septembrie 1916, comandamentul suprem german a ordonat ca orice acțiune ofensivă la Verdun să înceteze. Ce se întâmplase? Evenimentul care a dus la această oprire a fost intrarea României în război, în noaptea de 27/28 august 1916. Intervenția acestui nou beligerant a speriat în așa grad puterile centrale, încât a dus nu numai la oprirea ofensivei de la Verdun, ci și la o întreagă reorganizare a armatei germane, începând cu conducerea supremă, unde Hindenburg l-a înlocuit pe Falkenhayn. Puterile centrale s-au trezit deodată cu flancul drept al frontului de est descoperit.

Urmarea a arătat, din păcate, cât de repede și eficient au știut să rezolve situația și cât de puțin am știut să profităm de ea. Dar a arătat, mai ales, marea greșeală pe care o făcuse România, în 1913, anexând o mică fâșie din Bulgaria, Cadrilaterul. Zonă aridă, fără niciun picior de român, anexarea ei nu a făcut decât să determine în bulgari dorința de răzbunare. Ei deveneau dușmanii noștri și ne puneau într-o situație strategică foarte grea.

Singura voce conștientă, care se ridicase atunci contra acestei anexări, dar nu fusese ascultată, fusese cea a lui Nicolae Iorga, care-i arătase totala inutilitate.

Acum însă ne expuneam unei lupte pe un front foarte lung. Am dus această luptă, neajutați de aliații noștri, contra armatei celei mai bine echipate și antrenate de pe atunci din lume: cea germană.

Această primă fază a războiului a durat patru luni. Contrar susținerilor unor neprieteni ai României, care afirmă că înaintarea inițială „s-a transformat repede în derută“, ea a fost în realitate înverșunată și eroică.

Dar despre evenimentele anului 1916 vom mai avea ocazia să vorbim.

 

Dinu G. Ionescu

Martie 2016

TAGS :
Recomandari
Comentarii
Alfred Hicicoc Snitzel 2016-03-25
Deci chiar nu decelasem faptul ca intrarea Daciei in razboi a avut asemenea implicatii importantissime.
Ma simt coplesit ca dupa o masa foarte bogata.
Contributia doastra la prestigiosul magazin 22 este la fel de hotaratoare precum intrarea Daciei in razboi.

Alfred Hicicoc Snitzel

Martie 2016
Emil 2016-03-18
Bietul maresal Petain. Drept recunostinta pentru WW1, in loc sa-l impuste pentru colaborationismul jegos cu germanii (cum s-a intamplat cu Laval si celelalte maini drepta ale sale), De Gaulle, catuia ii fusese mentor, i-a comutat pedeapsa in inchisoare pe viata. De aici si pana la "...drept recunoștință, a fost lăsat să moară în închisoare" este cale lunga si grea, domnu'.
bogdan 2016-03-22
Asta m-a enervat si pe mine, si cu Petain si cu Iorga : caapcitatea romanului de a se minti si de a mistifica istoria in public! ne mare de tot capacitatea asta! adica, ca si cum daca istoria e interpretabila, ea nu e totusi facuta din fapte pe care nu le poti eluda! era sau nu era Bulgaria deja aliata cu Germania cand a intrat Romania in razboi? e un fapt, nu o interpretare! a fost pedepsit Petain pentru victoria din Primul Razboi Mondial sau pentru colaborationismul din al doilea? e un fapt indiferent de interpretare!...au scazut enorm standardele de cunoastere in Romania, cele de judecata...
Vasile Popa 2016-03-16
Ceea ce nu am invatat la scoala este ca germanii a facut repetate oferte de pace, inca din 1914, cand si-au data seama ca nu se vor intoarce acasa de Craciun.

Aceste oferte au fost respinse atat de Franta cat si de Marea Britanie pantru ca Germania avea avantajul pe teren.
Avantajul era minim, dar Aliatii au preferat sa piara cateva milioane de oameni in cursa pentru a distruge Germania.
Oare cine a fost mai odios?

Noi cu ce ne-am ales? Basarabia am pierdut-o pentru totdeauna, am devenit sclavii Uniunii Sovietice pentru o jumatate de secol, iar Transilvania este ca un mar otravit. Nu prea avem ce sarbatori.
bogdan 2016-03-15
ahhh! referinta la Iorga cand vine vorba de Cadrilater (plus un sarut lui Petain!) - asta e modul cel mai imbecil si mai stupid in care se face istorie in Romania, de la liceu si clasa primara : citand sau recitand afirmatii al unui singur om, scoase din context, fara analiza, asa....stii...a zis batranul...ca doar e Iorga in cazul nostru! e fals, Iorga s-a inselat, iar cei care il citeaza in chestiunea Cadrilaterului sunt ignoranti rau tare sau de-a dreptul selectiv-mincinosi : Bulgaria era oricum in tabara germana nene inca dinainte sa intre Romania in razboi! si chiar daca nu era, ar fi intrar oricum in sfera germana, cici investitiile germane din Bulgaria si din Turcia treceau pe acolo, la fel ca interesele sale strategice primordiale de a se rafui cu Serbia si Grecia, Cadrilaterul conta mai putin pentru Bulgaria Mare!...pfff! - Nu mai scrieti asa ceva in reviste, ca chiar le mai citeste un elev sau un student, ce naiba un minim control de calitate la atata intelectualitate!...
dinu ionescu 2016-03-16
Domnule Bogdan esti tare categoric. Dar trebuie sa sti ce oameni mari au fost un Iorga sau un Petain.
Cat despre stilul dumitale, cu invective de gennul "stupid" sau "imbecil" , el ma scuteste de orice comentariu.
Dinu G. Ionescu
Total 6 comments.
1068
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.