Pe aceeași temă
UPDATE: Pronunțarea Înaltei Curți în dosarul Referendumului va fi dată în 22 aprilie, a decis vineri instanța.
UPDATE: Dragnea: “Cred cu tărie în nevinovăția mea și solicit achitarea”.
În jurul orei 15:40, Liviu Dragnea a avut ultimul cuvânt în fața instanței de judecată: “Doar cateva cuvinte, ca e foarte tarziu. Va rog sa nu luati in seama caracterizarea facuta mie de catre DNA. Nu asta e realitatea. Am avut o activitate in serviciul public care a ajutat oamenii sa aiba o viata mai buna. In legatura cu indemnarea oamenilor sa vina la vot, este important pentru democratie si pentru legitimitate. Asa-zisele foloase necuvenite obtinute de PSD: va reamintesc ca a fost o confruntare dura intre presedintele de atunci si partide. Eu am fost desemnat de partid sa coordonez acea campanie. Cred cu tarie in nevinovatia mea si solicit achitarea”.
UPDATE: Avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut achitarea lui Liviu Dragnea. “Singurul care ar fi putut obtine un folos necuvenit ar fi fost doar presedintele Basescu, pentru ca ar fi ramas in functie”, a spus avocatul lui Dragnea, citat de Hot News.
Cele mai importante declaratii ale lui Nazat:
- Probele sunt insuficiente pentru condamnarea lui Liviu Dragnea. Va rog sa dispuneti achitarea inculpatului
- instanta de fond face doar o deductie logica atunci cand afirma ca Dragnea avea cunostinta despre transmiterea unor adrese in teritoriu. Instanta a rasturnat sarcina probei. Inculpatul a dispus anularea acelei adrese. La dosar nu exisa nicio proba potrivit careia Dragnea ar fi stiut dinainte de transmiterea adresei.
- Inculpatul nu a cunosc continutul mesajelor care urma sa fie trimise in teritoriu
- Un martor a recunosc ca unul din mesaje i-a apartinut
- Instanta spune ca cele 6 sms-uri au fost o presiune asupra alegatorilor, dar nu exista nicio declaratie a alegatorilor cum ca au fost presati sa isi exercite votul
- In legatura cu folosul necuvenit, e o cutie a Pandorei aici. Eu consider ca nu poate fi considerat folos necuvenit faptul ca a venit lumea la vot. Singurul care ar fi putut obtine un folos necuvenit ar fi fost doar presedintele Basescu, pentru ca ar fi ramas in functie
- Dragnea nu putea sa urmareasca un folos necuvenit nici pentru sine, nici pentru partid. Procurorul cere inchisoare cu executare pentru ca a organizat spectacole cu clovni si zane. Inculpatul a urmarit sa atraga cat mai multi cetateni la vot, ca orice politician din lume.
UPDATE: Procurorul DNA cere majorarea pedepsei si executarea in regim de detentie, precizand ca fapta lui Dragnea se pedepseste cu 3 pana la 5 ani de inchisoare cu executare. Procurorul a mai spus ca Dragnea a urmarit validarea referendumului prin orice mijloace, inclusiv ilicite (conform Hotnews)
În septembrie 2015, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD, la un an de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de 3 ani, în dosarul Referendumul, în care DNA a cerut închisoare cu executare.
Dragnea era acuzat, alaturi de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Presedintele PSD a declarat ca se considera nevinovat si ca nu intelege care a fost motivarea deciziei ICCJ.
Principala acuzaţie a procurorilor DNA este că USL a utilizat un soft care să permită monitorizarea prezenţei la vot, însă care a fost folosit şi pentru transmiterea de date privind modul în care se votează în secţiile de votare – câţi oameni au votat „Da” şi câţi „Nu”.
Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie. Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
.
