Whatsautism

În dimineața zilei de 2 decembrie 2015, un bărbat și o femeie au intrat într-o clădire administrativă din San Bernardino, Ca­li­fornia, și au ucis cu arme automate 14 per­soane. După patru ore, cei doi teroriști musulmani au fost uciși. În urma lor au ră­mas două telefoane mobile. Două iPhone cu sistem de criptare. Anchetatorii au cerut companiei Apple să le permită accesul la con­ți­nutul telefonului, cu aju­torul așa numitului back­door, calea care ocolește sis­^­temul de criptare. Apple a refuzat, invocând dreptul la protecția co­municațiilor private. În februarie 2016, FBI a apelat la justiție. Apple a pledat so­lemn avertizând asupra precedentului ca­re ar putea lăsa fără apărare zeci de mi­li­oane de utilizatori. După două luni, FBI a anunțat că renunță la acțiunea în justiție. O companie privată găsise o modalitate de intrare pe backdoor-ul apărat de Apple. Conflictul era rezolvat, problema abia în­cepea. 

După doar câteva zile, pe 31 martie, un anunț neremarcat făcea cunoscut că Whats­App introduce așa numita criptare in­te­grală (end to end encryption). Dacă vă în­chipuiți că  sistemul va putea fi pă­că­lit, ca în cazul Apple, vă înșelați: sistemul nu are backdoor. E impenetrabil. Pentru cei câți­va pustnici care n-o știu: Whats­App are un miliard de utilizatori și oferă gratuit te­lefonie plus schimburi de date. So­sul e cos­mic și perfect secret. Con­se­cin­țele crip­tă­rii integrale nu pot fi anticipate tocmai pen­tru că sunt elementare și nelimitate.

WhatsApp criptat integral înseamnă că ori­cine poate vorbi, trimite mesaje sau în­registrări video oricui, fără ca altcineva să poată descifra informațiile. Niciun serviciu de informații nu poate afla ce își spun do­uă persoane care folosesc WhatsApp. Nicio hotărâre judecătorească finală care dispune deschiderea sis­te­mului nu poate fi pusă în aplicare. Justiția și forțele de ordine internă sunt scoa­se din joc. Statul însuși e spectator legat fedeleș. Fe­ricirea n-a fost niciodată mai aproape: secret total și intimitate garantată! O mul­țime globală va răsufla ușurată. Pe sec­țiuni. Unii vor fi încântați să pună sub pa­ză date comerciale. Alții își vor trimite re­ciproc fotografii oricât de și în orice po­zi­ție. Alții se vor pune pe treabă, con­ver­sând fără grijă despre ținte, veste cu Sem­tex și bombe miniaturale. Să nu fim mes­chini! WhatsApp aduce bucurii tuturor. Și celor nevinovați, și celor ce vor să îi omoa­re pe nevinovați. Cu o singură decizie, WhatsApp a devenit furnizor oficial de co­municații al organizațiilor teroriste. Spe­ranța în apariția unor genii de garaj în sta­re să spargă până și acest sistem există, dar asta se poate întâmpla sau nu.

Jan Koum, fondatorul WhatsApp

Șah-mat-ul care a ferecat, cu același la­căt, libertatea și dreptul de a o anihila a avut un aperitiv. Pe 13 noiembrie 2015, au­torii atacurilor teroriste de la Paris au co­municat folosind criptarea WhatsApp, pe atunci parțială și opțională. Între timp, jucăria a devenit, cu sau fără voia dum­nea­voastră, obligatorie.

Autorii capodoperei sunt cunoscuți, în li­berate și plini de opinii. Jan Koum, fon­datorul WhatsApp, e un ucrainean emigrat în anii ’90, acum hipster milionar, cu glu­gă, t-shirt și filozofie înaltă. Koum apără sis­temul declarând că, după atâția ani tră­iți sub supraveghere în URSS, vrea să dea lumii un sistem care ține departe orice gu­vern. Așa e. Sistemul ține departe ser­vi­ciile s­ecrete, dar numai în măsura în care aduce mai aproape rețelele teroriste. Dar asta nu îl poate privi pe Jan Koum care nu folosește, desigur, metroul, trăiește într-una din rezidențele protejate ale noului pa­triciat digital și, în plus, suferă de boli grave de percepție. Marele apostol al li­bertății nu poate face diferența între gu­vernul sovietic și guvernul Statelor Unite, țara de care, probabil, Koum a fost atras toc­mai pentru virtuți liberale ca nea­mes­tecul guvernului în viața privată. Poate că Jan Koum se gândește la acea felie masivă din miliardul de utilizatori WhatsApp care trăiește în state autoritare. Dacă e așa, atunci Jan Koum nu citește ziarele. Putea afla de acolo că, la nevoie, anumite state re­zolvă problema dintr-un foc: sus­pen­dând operațiile WhatsApp pe teritoriul na­țional.

Tehnologia WhatsApp ridică probleme eti­ce la care Jan Koum și colegii lui de ideal nu par să aibă acces. Cea mai simplă de­scriere a noii problematici e datoare me­di­cinei psihiatrice. Doctrina „libertatea mea e absolută și vă oblig la ea“ e un autism însorit și nemilos. El lovește centrul de ori­entare etică umană și distruge, sub pre­textul eliberării, noțiunile de bine și rău. Whatsautismul e indiferent la mersul și alcătuirea lumii.

Comparații? Nu ducem lipsă. Abolind con­trolul informației care intră în sistem, Schen­gen, sistemul de circulație liberă prin Europa, a devenit rapid patinoarul pre­ferat al terorismului islamic. Dacă tot nu e clar, avem la dispoziție ziua de 24 mar­tie 2015. Un avion german a plecat din Spania spre Düsseldorf. Unul din piloți își programase sinuciderea - un act funerar pro­iectat pentru executant plus cei 149 aflați la bord. Rămas câteva clipe singur, pilotul a anulat codul de intrare în cabină. În câteva secunde, cabina a devenit un spa­țiu impenetrabil. Fără cod de intrare, fără backdoor, fără acces fizic, echipajul ră­mas afară a încercat tot ce era mai uman: țipete, rugăminți, blesteme, furii, disperare. Inutil. Și omul, și cabina erau per­fect criptate. //