Pe aceeași temă
Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a prezentat, pe 12 aprilie, argumentele in favoarea ordonantei de urgenta, precizand insa ca este o solutie de etapa deoarece Guvernul nu-si permitea sa creeze o "sincopa".
"Nu-mi face placere ca ministru sa trebuiasca sa promovez o ordonanta care modifica legi organice, dar spun cu toata taria si in fata comisiei (...) ca nu aveam alta solutie. Guvernul a spus, in momentul adoptarii acestei ordonante, ca ceea ce face este sa dea o solutie de etapa, deci sa se asigure ca Romania, care a investit mult in aducerea sistemului judiciar la un nivel in care urmarirea penala este una eficienta, Guvernul deci nu-si permitea sa creeze o sincopa, pe de o parte. Pe de alta parte, nu se putea gasi de pe o zi pe alta nicio alta solutie", a afirmat Raluca Pruna.
Guvernul a adoptat pe 14 martie, intr-o sedinta speciala, ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal.
Laura Codruța Kovesi a apreciat joi că Ordonanța de Urgență a Guvernului privind interceptările asigură o continuitate în lupta cu corupția și, de asemenea, respectă toate exigențele impuse de Curtea Constituțională în decizia din 16 februarie.
"Le asigură și oferă și garanții suplimentare. De fapt, această Ordonanță, în primul rând, asigură o continuitate cel puțin în lupta cu corupția pentru a putea să ducem la bun sfârșit dosarele începute, în al doilea rând respectă exigențele impuse de CCR, stabilește cine și ce poate să facă (...), instituie un control suplimentar așa cum a cerut CCR. Acest control al modului în care vor fi puse în aplicarea mandatele de supraveghere tehnică se va realiza de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție", a spus Kovesi la RRA, întrebată dacă OUG privind interceptările asigură exigențele statului de drept în România.
Ea a adăugat că judecătorii de la Instanța Supremă aprobă și autorizează mandatele de siguranță națională, precum și interceptările pe care procurorii anticorupție le solicită în activitatea lor.
"Sunt judecători imparțiali, independenți. Sunt, putem spune, judecătorii cei mai buni din țară pentru că sunt la ÎCCJ și aceștia, potrivit Ordonanței, semestrial sau ori de câte ori este necesar vor controla modul în care se pune în aplicare această măsură a supravegherii tehnice. Deci, practic va exista un dublu control, atât în ceea ce privește emiterea autorizațiilor de interceptare, pentru că în România pentru a putea intercepta o persoană în primul rând trebuie să ai un dosar penal, în al doilea rând, trebuie să ai anumite indicii că se comite o faptă penală sau se pregătește comiterea unei fapte penale, în al treilea rând trebuie să fie una din faptele prevăzute de lege", a afirmat procurorul șef.
Despre excepția de neconstituționalitate ridicată de Alina Bica
Laura Codruța Kovesi s-a referit și la cererea formulată de Alina Bica la ICCJ în dosarul ANRP, de sesizare a Curții Constituționale în legătură cu dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod penal și art. 132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
"Nu ar trebui să mă îngrijoreze. Excepția a vizat o infracțiune de abuz în serviciu care este prevăzută în legislația României. Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o și a semnat-o la Merida, 9 decembrie 2003. Această Convenție a instituit obligația pentru statele semnatare să incrimineze în legislație această infracțiune de abuz în serviciu. Este obligație pe care statul român și-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani și pe care trebuie să o respectăm", a afirmat Kovesi la RRA, întrebată dacă este îngrijorată că într-unul din dosarele ANRP s-a invocat o excepția de neconstituționalitate.
Cu privire la infracțiunile prevăzute în Legea 78/2000, ea a precizat că au mai fost invocate anterior la CCR.
"Curtea le-a respins de fiecare dată. Din perspectiva mea, ca magistrat, nu ar trebui să ne îngrijoreze faptul că această excepție a fost invocată. În majoritatea cazurilor instrumentate de DNA avem această infracțiune reținută în sarcina persoanelor trimise în judecată, mai ales în ceea ce privește achizițiile publice, în ceea ce privește primari, președinți de consilii județene, în general persoane care au condus instituții publice. O să vedem ce va decide CCR cu privire la această infracțiune", a susținut șefa DNA.
