Facem justiție cu jurnaliștii

Se aude frecvent reproșul, venit mai ales din partea justițiabililor, că se face „jus­ti­ție la televizor“. E drept, plimbatul atot­pu­ternicilor de ieri prin fața camerelor de filmat cu cătușe la mâini are impact asupra pu­bli­cului. Oamenii onești se simt răz­bunați, după ce s-au lă­mu­rit cât au furat inculpații în anii câd au condus țara și ce bogății au acumulat. Exi­s­tă imagini pe Internet care ara­tă de sus moșiile in­cre­dibile ale unor Voi­cu­lescu, Oprea, Drag­nea, Truică, Vi­dea­nu ș.a.: palate cu pis­ci­ne, terenuri de sport, seră, aerodrom. Doar cosmodromul le mai lipsește! Interesul pen­tru procesele în care mulți dintre aceș­tia sunt implicați se justifică, iar po­pu­laritatea Direcției Naționale Anticorupție, văzută ca instituția lansată cu forță îm­potriva corupției, se află în creștere. Presa nu poate ignora acest fenomen recent, de neimaginat acum 10-15 ani, când nicio instituție a statului nu se putea atinge de casta demnitarilor. Ciorchini de jurnaliști atârnați pe treptele instanțelor sau la poar­ta unor penitenciare au devenit o imagine curentă. Reporterii care aduc informația vie de la sursă sunt prețioși și merită res­pectați, fiindcă multe instituții camuflează informațiile, fie sub forma unor co­mu­nicate seci, fie prin regulamente stricte în relația cu presa. Consiliul Superior al Ma­gistraturii a excelat în prudență când a elaborat Ghidul privind relația sistemului judiciar din România cu mass-media, plantând peste tot garduri, ziduri, in­ter­dicții. Reversul este proliferarea unor in­formații „pe surse“, riscând să fie in­com­plete, incerte sau manipulatoare. Trans­parența instituțională e mai bună.

Domeniul justiției este, din punct de ve­de­re jurnalistic, unul specializat. Nu se poa­te acoperi un dosar penal, un caz major de corupție fără minime cunoștințe juri­di­ce și o înțelegere clară a sistemului. De aici, necesitatea unor întâlniri între ma­gistrați și jurnaliști, pentru actualizarea in­formațiilor. Freedom House - România a organizat recent un seminar unde ma­gis­trați, experți și însuși ministrul Justiției au explicat ce e nou în domeniul re­cu­pe­rării prejudiciilor și al confiscării extinse, cum se aplică măsurile preventive cum sunt controlul judiciar și cauțiunea, în ce stadiu se află Agenția Națională de Ad­mi­nis­trare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție nouă, cu un rol important în re­cuperarea bunurilor supuse confiscării. Su­biectul fierbinte al pe­ri­oa­dei, după apariția Panama Papers, a fost și el dez­bă­tut, fiindcă e esențial ca jurnaliștii să înțeleagă cum pot fi produse uriașe fraude prin intermediul socie­tă­ților off-shore și ce soluții au autoritățile române în com­baterea fenomenului. In­vitații – Camelia Bogdan, judecător la Curtea de Apel București, Valentin Șelaru, judecător la ÎCCJ, Cornel Călinescu, director în Mi­nisterul Justiției, Laura Ștefan, Expert Fo­rum, Alexandra Lăncrănjan, președinta Li­derJust, Laurențiu Sorescu, procuror și formator al INM, Bianca Toma, CRPE - nu s-au limitat la prezentări, ci au intrat în dialog cu jurnaliștii înarmați cu întrebări di­recte, uneori tăioase. Discuția cu mi­nis­trul Justiției, Raluca Prună, a adus lă­mu­riri î­n privința priorităților ministerului.

Participanții au avut acces în avan­pre­mie­ră la Raportul de diagnoză privind re­cu­pe­rarea prejudiciului și confiscarea bu­nu­rilor dobândite prin infracțiuni, ela­bo­rat de Inițiativa pentru o justiție cu­ra­tă și accesibil pe portalul www.jus­ti­tie­cu­rata.ro. „Sunt peste 20.000 de titluri executorii ca­re acoperă peste 7 miliarde de lei, su­mă care poate fi recuperată din pre­ju­di­cii și confiscări. Acestea sunt evaluările ANAF pe 2015. Nu e puțin pentru bugetul României, care se află mereu în căutare de surse financiare pentru proiecte ne­ter­minate. Dar asta dacă instituțiile statului fac ce trebuie. Un rol important va avea Agenția Națională de Administrare a Bu­nurilor Indisponibilizate“, a declarat Cris­tina Guseth, directoarea Freedom House. Ar fi utilă intensificarea acțiunii Oficiului pentru spălarea banilor-OLAF, care a pri­mit în 4 ani aproape 15.000 de sesizări de tran­zacții suspecte. Întâlnirile justiție-pre­să nu sunt meciuri, nu sunt competiții un­de se vede cine e mai tare, ci schimburi uti­le de informații și idei în interes public. Avem jurnaliști de investigație, reporteri specializați și comentatori avizați care pot susține competent un astfel de dialog. Câțiva dintre ei au fost invitați la Sinaia: Dan Tăpălagă, Sabina Fati, Ionel Stoica, Andreea Pora, Alex Costache, Ovidiu Van­ghele, Andreea Traicu, Cristian Câmpeanu, Ra­mona Avramescu, Ionela Arcanu, Va­len­tin Zaschievici, Ondine Gherguț, Anca Spâ­nu, Dan Radu.