Pe aceeași temă
Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA, a aratat ca, daca infractiunea de baza este anulata, atunci si complicitatea la astfel de infractiune are aceeasi soarta.
"In acest moment noi avem in lucru 865 de dosare privind fraude in achizitii publice si, in general, in aceste dosare sunt infractiuni de abuz in serviciu. Noi investigam faptele care raman in competenta dupa deciziile Curtii Constitutionale. Cetatenii trebuie sa fie ingrijorati cand avem peste 800 de dosare de achizitii publice cu prejudicii de milioane de euro si sa nu avem posibilitatea de a le mai investiga", a afirmat Laura Codruta Kovesi, citata de ziare.com.
Fosta sefa a DIICOT Alina Bica a ridicat exceptia de neconstitutionalitate privind infractiunea de abuz in serviciu, intr-un dosar in care este judecata pentru activitatea de la Autoritatea Nationala pentru Stabilirea Despagubirilor (ANRP). Bica a reclamat ca prevederile legale sunt formulate vag si "lipsite de claritatea necesara pentru ca un functionar public sa-si regleze comportamentul astfel incat sa nu riste sanctiuni penale".
Kovesi a explicat ca abuzul in serviciu nu inseamna o eroare banala sau o mica greseala: "Abuzul in serviciu inseamna sa nu-ti indeplinesti atributiile de serviciu in mod intentionat. In urma acestei actiuni se pot produce doua efecte: un prejudiciu in bugetul public si obtinerea unui folos necuvenit. (...) Daca abuzul in serviciu dispare din legislatia noastra...toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. (...) Sunt foarte multe state care au aceasta infractiune prevazuta in legislatia lor".
"Ce inseamna un folos necuvenit stabilesc judecatorii. Ei stabilesc daca a incalcat cu intentie legea. Orice incercare de a limita competetele DNA ne ingrijoreaza, sunt peste 20 de proiecte de legi de acest gen, se depun zilnic amendamente in Parlament. Nu cred ca procurorii trebuie sa fie ingrijorati. Cetatenii trebuie sa fie ingrijorati daca functionarii publici isi incalca cu intentie atributiile", a mai precizat Kovesi.
Curtea Constitutionala a amanat, pentru 24 mai, judecarea exceptiei invocate de Alina Bica, vizand doua articole de lege - din Codul penal si din Legea 78/2000.
Exceptii similare au ridicat si fostul presedinte al Consiliului Judetean Braila Gheorghe Bunea Stancu si Nicusor Constantinescu, seful Consiliului Judetean Constanta.
In Codul penal este prevazut ca "fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".
De asemenea, Legea 78/2000 stipuleaza ca "in cazul infractiunilor de abuz in serviciu (...), daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime".
Daca prevederile sunt declarate neconstitutionale si este dezincriminat abuzul in serviciu, ar urma sa scape de acuzatii si alti inculpati celebri ca: Elena Udrea, Gabriel Oprea, Radu Mazare, Gheorghe Nichita, Andrei Chiliman, Neculai Ontanu, Cristian Popescu Piedone, Marian Vanghelie si George Scripcaru.
Astfel, o treime dintre cei cercetaţi de DNA ar putea scăpa de dosare penale, dacă judecătorii CCR decid că infracţiunea respectivă nu este constituţională.
Alina Bica a reclamat că abuzul în serviciu, care se pedepseste cu ani grei de închisoare, e definit prea vag în actualul Cod Penal. Fosta şefă DIICOT - Alina Bica, fostului preşedinte CJ Brăila - Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa - Nicuşor Constantinescu sunt doar câţiva dintre cei inculpaţi de DNA care s-au plâns la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu e prea vag definită, deci neconstituţională.
În cazul în care Curtea decide că au avut motiv să se plângă, 30 la sută din cazurile instrumentate de DNA ar fi puse sub semnul întrebării.
„Asta înseamnă că infracţiunea ar fi dezincriminată. Dosarele care conţin infracţiuni de abuz în serviciu sunt clasate, deci se închid, iar persoanele trimise în judecată vor fi achitate. În cazuistica DNA, infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de folos este o infracţiune foarte des întâlnită, e infracţiunea cu ponderea cea mai mare”, spune Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.
Statistica arată că, de la an la an, numărul dosarelor de abuz în serviciu a crescut.
Dacă în 2013, în mai puţin de 270 din dosare trimise în judecată de DNA era vorba de abuz în serviciu. Un an mai târziu, numărul acestora a depăşit 460. Iar în 2015, mai mult de 600 de fapte de abuz în serviciu au ajuns la tribunale.
Abuzuri în serviciu
2013 - 268 de cazuri
2014 - 464 de cazuri
2015 - 601 de cazuri
Discuţiile despre reglementarea abuzului în serviciu au apărut la începutul anului.
„Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu", spune Elena Udrea pe 20 ianuarie.
Susţinătorii acţiunii la CCR sunt însă contrazişi de reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Incriminarea acestei infracţiuni se bazează pe dispoziţiile Convenţiei de la Merida, o convenţie a Naţiunilor Unite, ratificată de România în anul 2004. Nu ar trebui ca această infracţiune să fie considerată neconstituţională având în vedere că tratatele internaţionale prelevează în faţa dispoziţiilor interne”, susţine Livia Săplăcan.
La CCR au ajuns, în ultima lună, alte patru sesizări cu acelaşi obiect: dezincriminarea abuzului în serviciu.
