Iohannis raspunde amenintarilor lui Putin: Rusia a afectat grav securitatea la Marea Neagră

Vlad Toma | 31.05.2016

Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, a declarat astazi intr-o alocutiune susţinută cu prilejul deschiderii Programului „Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil” ca, in urma provocarilor din ultimii ani, a aparut un complex de ameninţări care fac imprevizibil mediul de securitate al Marii Negre.

Pe aceeași temă

 

Iohannis a afirmat ca recentele declaraţii despre scutul anti-racheta venite din partea Federaţiei Ruse "sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă."

 

Presedintele a mai spus ca Romania nu poate sa fie indiferenta la faptul ca, "prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei ... îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră."

 
Presedintele rus Vladimir Putin a declarat recent ca Romania si Polonia s-ar putea afla in raza de actiune a rachetelor rusesti, pentru ca gazduiesc scutul anti-racheta american, pe care Moscova il trateaza ca pe o amenintare.

 

Cititi declaratiile presedintelui despre securitatea Marii Negre:

 

Regiunea Mării Negre are o semnificaţie specială pentru securitatea internaţională, fiind, pe de o parte, frontieră pentru NATO şi Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, un punct de congruenţă comercială, culturală şi de securitate între Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.

 

Se poate spune, de asemenea, că reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică şi cea Sudică a NATO şi Uniunii Europene, cu toate ameninţările, riscurile şi provocările care vin din aceste regiuni.

 

Acest spațiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic şi energetic. Prezenţa unor conflicte îngheţate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalităţii transfrontaliere și tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar și crucială pentru securitatea continentului nostru și chiar a spațiului euro-atlantic în ansamblu...

 

Din păcate, de la ultima întâlnire în acest format, situaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre nu a evoluat într-un sens pozitiv. Astăzi ne confruntăm cu un spectru mai larg de provocări, cu un complex de ameninţări pe care nu le puteam anticipa cu câţiva ani în urmă și care fac mediul de securitate imprevizibil.

 

În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră.

 

Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violenţă, terorism internaţional care afectează continentul european şi migraţie ilegală. Aceste fenomene sunt favorizate şi de dificultatea găsirii unor soluţii durabile pentru criza din Siria sau Yemen și pentru stabilizarea situaţiei din Libia şi Irak.

 

Simultan, ne confruntăm cu ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate şi promptitudine.

 

În viziunea noastră, cele două dimensiuni ale securităţii europene, cea Estică şi cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opţiuni, atât pentru creşterea securităţii și a rezilienței statelor europene, cât şi pentru proiectarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii în vecinătatea noastră. Cred, aşadar, că trebuie să oferim soluţii integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate şi umanitare şi care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecinţele acestora.

 

... România va pleda inclusiv în cadrul acestuia pentru o atenție sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională și euroatlantică.

 

Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.

 

... Problema securităţii energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică şi o semnificaţie nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă.

 

Deşi nu suntem afectaţi în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României şi ţară cu vocaţie democratică şi pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât şi la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră.

 

În acest mediu de securitate regional complex și instabil, România urmăreşte în mod consecvent punerea în aplicare a priorităţilor sale strategice de politică externă şi de securitate: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii şi a profilului său în NATO şi în Uniunea Europeană," a spus presedintele.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22