Pe aceeași temă
Încă de la primele rezultate ale alegerilor de duminica, care au consfintit victoria unor penali s-a lansat pe piata o idee extrem de periculoasa: aceea ca votul dat unor primari penali reprezinta in fapt o infringere a DNA si o respingere de catre populatie a anticoruptiei, care este un esec. Ideea este sutinuta de politicienii penali si de goarnele lor mediatice in campania furibunda impotriva DNA, care a inceput cu mult inaintea acestor alegeri. DNA se bucura de o mare sustinere in rindul populatiei, fiind creditata in mai multe sondaje cu procente care sar binisor de 55%. Alegerea a şaisprezece primari penali in orase mari, inclusiv in doua sectoare din Bucuresti, se muleaza pe tip de argumentatie folosita de politicienii penali.
Lucurile nu stau, insa, deloc asa. O dovedeste aritmetica simpla a cifrelor care se ascund in spatele imenselor procente obtinute de penali in contextul prezentei reduse la vot. In realitate, la o populatie cu drept de vot de 18.272.623 de persoane, potrivit cifrelor oferite de Autoritatea Electorala Permanenta, si la o prezenta la urne, nivelul intregii tari, de 48,43%, adica de 8 849 431 de persoane, cei şaisprezece penali cistigatori in mari orase au primit in total, la nivelul intregii tari doar 393.287 de voturi. Acestora li se mai pot adauga alte citeva zeci de mii de voturi acordate unor primari cu probleme in justitie proveniti din diverse comune. Adica, in Romania, penalii au fost votati de maximum 450.000 de cetateni. La nivelul tarii, ca sa folosim procentele atit de dragi, asta inseamna aproximmativ 2,5% din populatia cu drept de vot si 5,08% din cei care s-au prezentat la urne.
Lista cu numarul de voturi obtinute de primarii penali realesi
Catalin Chereches (Alianta pentru Baia Mare, cu UNPR) - Baia Mare, 33 413 voturi
Celebru este, deja, cazul primarului de la Baia Mare (judetul Maramures), Catalin Chereches, reprezentant al unei aliante din care face parte si UNPR: Alianta pentru Baia Mare. Pentru care Chereches a castigat cu un procent aparent strivitor - 70,14% - alegerile pentru functia de primar, desi el este in arestul DNA, fiind acuzat de luare de mita in forma continuata. Numai ca aritmetica arata ca in realitate el a otinut foarte putine voturi.
Persoanele cu drept de vot inscrise pe listele de alegatori sunt 123 168 la numar. Numai ca nu au votat toti, ci un procent foarte mic: 38,68%, potrivit datelor BEJ. Adică doar 47.639. Din acestia l-au votat pe Chereches, cu procentul cel impresionant de 70,14%, doar 33 413 persoane.
Lia Olguta Vasilescu (PSD) – Craiova, 58 215 voturi
La fel stau lucrurile si cu primarita PSD, care a obtinut al doilea mandat la Craiova desi a fost acuzata de procurorii DNA de mai multe infractiuni de coruptie, cea mai gravă fiind cea de spalare de bani.
Lia Olguta Vasilescu a obtinut dupa votul de duminica o victorie validata cu 58,48%. Numai ca, din nou, aritmetica arata adevarata realitate. Din cele 257.497 de persoane cu drept de vot inscrise pe listele electorale, potrivit BEJ, duminica s-au prezentat la vot mai putin de 38,66%. Adica doar 99.554 de persoane. Dintre acestia cei care au votat-o pe Vasilescu sunt doar 58 215 de cetateni.
George Scripcaru (independent sustinut de PNL) – Brasov, 49.104 voturi
Scripcaru este la al patrulea mandat de primar al Brasovului si a candidat ca independent dupa problemele pe care le are in justitie, dar a fost sustinut pe fata de PNL, fiind pret de trei mandate primarul PDL. El este trimis in judecata de DNA pentru luare de mita si abuz in serviciu.
El a fost votat duminica cu 52,60%, mai mult cu 8% decat in 2012, cind nu avea probleme penale. Din cele 250 408 de persoane cu drept de vot inscrise pe listele din Brasov, asa cum reiese din datele BEJ, s-au prezentat la vot doar 37,28%. Adica 93.354 de oameni. In concluzie, Scripcaru a fost votat doar 49.104 persoane.
Dorin Florea (independent sustinut de PNL) - Tg Mures, 27 953 voturi.
Independentul Dorin Florea, sustinut de PNL, a fost si el ales pentru al doilea mandat, desi a fost trimis in judecata de DNA, anul trecut, pentru abuz in serviciu si luare de mita.
Din cele 126 896 de persoane inscrise pe listele de vot, potrivit BEJ, duminica si-au exprimat dreptul de vot doar 51,29%., adica 65.083 persoane. Dintre acestia l-au votat pe Florea 42,95%, adica doar 27 953 de persoane.
Raduly Robert (UDMR) - Miercurea Ciuc, 7.766 de voturi
Candidatul UDMR, Robert Raduly a obtinut aproape acelasi procent ca in 2012, adica 65,78%, intr-un fief al UDMR. El a fost trimis in judecata, in luna iunie a anului trecut, pentru trei infractiuni de abuz in serviciu si conflict de interese.
Din cele 34.817 persoane inscrise pe listele de vot, s-au prezentat la vot doar 33,91%, adica 11 807 de persoane. Realitatea arata ca inn spatele impresionantului procent se ascund doar de 7.766 de persoane care l-au votat pe penalul Raduly.
Mircia Gutau (PER) - Ramnicu Valcea, 17. 607 voturi
Mircia Gutau (PER) a fost deja condamnat de doua ori pentru fapte de coruptie. In 2009, DNA il acuza pe Gutau de abuz în serviciu contra intereselor publice. El a fost condamnat in 2013 la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, în dosarul unor locuri de joacă construite in Ramnicu Valcea.
Dintre cele 99.391 de persoane cu drept de vot inscrise pe liste, potrivit BEJ, duminica au votat in Valcea 41,81%, adica doar 41.556 persoane. Gutau a fost ales cu 42,3%, in fapt de doar 17. 607 persoane.
Catalin Flutur (PNL) – Botosani, 18.361 de voturi
Liberalul Catalin Flutur a fost reales pentru a treia oara primar al orasului Botosani. El este urmarit penal de DNA din 2015, fiind acuzat de abuz in serviciu. Conform DNA, Flutur ar fi concesionat ilegal un teren unei societati comerciale.
Din cele 101.490 de persoane cu drept de vot din Botosani duminica s-au prezentat la urne 39,52%, adica 40.108 oameni. Flutur a fost votat de 45,78% dintre acestea, ceea ce inseamna 18.361 de persoane.
Antal Arpad Andras (UDMR) - Sfantu Gheorghe, 13. 465 voturi
Arpad Antal (UDMR) este primar al orasului din 2008. El este cercetat de DNA intr-un dosar legat de atribuirea unor contracte de modernizare a infrastructurii orasului, respectiv de modernizare a unor strazi si trotuare, realizarea de piste pentru biciclisti si iluminat public, printr-un credit de la BERD.
Din cele 53.114 de persoane cu drept de vot din Sfantu Gheorghe, duminica s-au prezentat la urne 34,70%, adica 18.430 de oameni. Antal Arpad Andras a fost votat de 73,06% dintre aceştia. Adica de 13. 465 de persoane.
Florin Carciumaru - Tg Jiu, 11 994 voturi
Agentia Nationala de Integritate a sesizat la inceputul acestui an Directia Nationala Anticoruptie cu privire la cazul primarului municipiului Targu Jiu, Florin Carciumaru, suspectat de coruptie si de conflict de interese. Acesta, potrivit ANI, a semnat mai multe contracte in beneficiul unei firme de la care fiica sa a cumparat un apartament cu 200.000 de lei mai ieftin decat valoarea de achizitie. Carciumaru este primar din 2004.
Din cele 75.698 de persoane cu drept de vot din Tg Jiu, duminica s-au prezentat la urne 38,31%, adica 28.000. Carciumaru a fost ales cu un procent de 41,36% din cei prezenti, fiind astfel votat de 11 994 de persoane.
Mircia Muntean (PSRo)– Deva, 9 071 voturi
Mircea Muntean, fost deputat PSD si PDL, a candidat acum din partea PSRO. A fost condamnat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, intr-un dosar din 2004, in care a fost acuzat ca a incheiat tranzactii ilegale de terenuri cu un traficant de masini de lux. Mircea Muntean a mai fost primar al Devei intre 1996 - 2012.
Duminica, 5 iunie, din cele 57 934 de persoane cu drept de vot au venit la urne doar 25.059, asadar o prezenta la vot de 43, 25%. Muntean a fost votat de 36,20% dintre cei prezenti. Adica de 9 071 de persoane.
Constantin Hogea (independent, fost PNL) – Tulcea, 9 681 voturi
Primaria Tulcea a fost castigata de catre fostul primar PNL, acum independentul Constantin Hogea. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata in vara lui 2015, in stare de arest la domiciliu, pe Constantin Hogea, pe sotia si pe fiica acestuia. Primarul este acuzat, intre altele, ca a acordat ilegal o autorizatie de construire a unui bloc de locuinte, primind in schimb un apartament de trei camere.
Din cele 75.882 de persoane inscrise pe liste, au votat doar 27. 844, adica 36,69%. Hogea a fost ales de 34,77% dintre acestia, adica a primmit doar 9 681 de voturi.
Constantin Sava - Urziceni, 3500 voturi
Sava, câștigătorul unui nou mandat de primar, este urmărit penal de DNA pentru instigare la abuz în serviciu, din 2016. El este acuzat că a determinat o subordonată să ridice poprirea pe conturile unei firme care avea datorii totale de peste 150.000 de lei la bugetul local. Micutul Urziceni a avut 11 sectii de votare si 14.601 de persoane inscrise pe liste, cu drept de vot. Dar numai 6 681 au votat. Adica 45,75%. BEJ nu a furnizat inca procentul final, dar chiar daca ar fi cistigat cu peste 50%, asta inseamna ceva in jurul a 3500 de voturi.
Dumitru Pantazi (PSD) - Pascani, 6723 voturi
A fost reales primar la o diferenţă de aproximativ 3 procente faţă de competitorul său din PNL.
Pantazi este trimis în judecată de DNA din 2015, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu, pentru fapte de pe vremea când era viceprimar, sub primarul Neculai Răţoi. Pantazi este acuzat alături de mai mulţi angajaţi ai primăriei Paşcani că în 1997 au închiriat unei firme 60 de hectare de teren, pe mai mulţi ani. Ulterior, prin decizii succesive la care a participat şi Pantazi, firma a fost scutită de datorii la bugetul local, în cuantum de peste 2 milioane de lei.
Oraselul Pascani, cu 20 de sectii de votare, are inscrise pe listele de vot 27 805 persoane. Din care au votat, insa, doar 11 083. Adica o prezenta la vot de 39,85%. Pantazi a cistigat alegerile, fiind votat, potrivit presei locale de 6723 de persoane.
Vlad Oprea (PNL) - Sinaia, 3580 voturi.
Liberalul a câştigat un nou mandat de primar la Sinaia. În 2016, el a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de abuz în serviciu. Oprea este acuzat că a renunţat în instanţă la mai multe terenuri ale municipalităţii, în favoarea unor concesionari, urmarea fiind că Sinaia a plătit peste 200.000 de euro pe cele 3 terenuri date în concesiune.
Sinaia a avut 12 sectii de votare si 10.165 de persoane inscrise la vot. Dar numai 5.968 au votat, adica 58,71%. Oprea a cistigat cu aproximativ 60%, obtinind in jur de 3580 de voturi.
Robert Negoita - sector 3, Bucuresti - 77. 341 voturi
Primarul PSD a fost reales pentru al doilea mandat cu un procent de 60,30%. Din cele 404.736 persoane cu drept de vot inscrise pe listele din sectorul 3, duminica s-au pezentat la urne doar 31,69%, adica au votat efectiv doar 128.281. Ceea ce inseamna ca in spatele maretului procent obtinut de Negoita se afla doar de 77. 341 de persoane din sectorul 3.
Negoita este si el anchetat de DNA pentru evaziune fiscala pentru ca un ar fi platit TVA in valoare de 77 148 021 lei in urma vanzarii a peste 1000 de apartamente. El se afla si in topul datornicilor la ANF, cu datorii de 232 milioane lei.
Gabriel Mutu - sector 6, Bucuresti - 45.513 voturi
Mutu de la PSD a fost ales primar la sectorul 6 al Capitalei, pentru primul sau mandat duminica, anterior fiind membru PDL.
Din cele 331.155 de persoane aflate pe listele de vot din sectorul 6 au votat doar 34,36%, adica 113.784 persoane. Ceea ce inseamna ca Mutu a fost votat de doar 45.513 persoane, corespuzator procentului de 49% obtinut.
Gabriel Mutu este urmarit penal pentru evaziune fiscala si spalare de bani de DIICOT.
Concluzii
- De remarcat ca multi dintre primarii validati sau chiar revalidati la scrutinul de duminica sunt acuzati de abuz in serviciu. Adica exact de infractiunea pentru care politicienii penali cer dezincriminarea si pentru care Curtea Constitutionala are un dosar voluminos in lucru.
- Primarii penali au fost validati ca urmare a unei prezente scazute la vot in conditiile unui singur tur de scrutin. Aceasta are mai multe explicatii: decredibilizarea partidelor, lipsa unor alternative viabile la penali, lehamitatea si dezinteresul, ecoul mesajului anticoruptie.
- Multi primari penali au cistigat pentru ca sunt, totusi, apreciati de comunitate pentru ceea ce au facut.
- Primarii penali au primit un numar atit de redus de voturi poate si pentru ca mesajul anticoruptie a avut ecou, iar oamenii au preferat sa absenteze decit sa-i voteze, neavind alternativa.
- Folosirea in campania anti-DNA a votului dat unor primari penali este o manipulare. Cifrele arata ca acestia au fost in fapt votati de un procent infim al populatiei.
