De același autor
CCR a decis că abuzul în serviciu, așa cum este reglementat de Codul Penal, este constituțional, explicând înțelesul sintagmei „în mod defectuos“ – cea care a generat nesfârșite dispute, mai ales în afara sistemului judiciar. S-a susținut că această sintagma este neclară și, pe cale de consecință, că norma de incriminare este impredictibilă. Or, predictibilitatea este o condiție esențială pentru ca o normă de incriminare să fie constituțională. Orice persoană trebuie să poată înțelege care este conduita interzisă de lege care atrage răspunderea penală, cea mai gravă formă de răspundere în dreptul românesc.
Spun că aceste dispute au avut loc mai ales în afara sistemului judiciar pentru că practica judiciară în materia abuzului în serviciu a fost constantă în a stabili că doar încălcările grave ale legii pot atrage răspunderea penală. Așadar, interpretarea consacrată acum și de decizia CCR nu face decât să reia ceea ce spuseseră deja instanțele în cazurile de abuz în serviciu deduse judecății și finalizate prin condamnări. În privința formei speciale reglementată de abuz incriminată de Legea 78/2000 – „abuzul cu folos“ –, CCR a respins criticile formulate și a decis că reglementarea este constituțională. Evident, pentru că incriminarea din Legea 78/2000 este construită pe cea din Codul Penal, înțelesul sintagmei „în mod defectuos“ va fi acela stabilit de CCR: „cu încălcarea legii“.
Un alt lucru important privind decizia CCR este că ea se aplică direct, fără a fi nevoie de intervenția legiuitorului. Incriminarea rămâne în vigoare cu explicitările CCR. În doctrina contenciosului constituțional este disputat acest mecanism de interpretare a normelor legale din perspectivă constituțională, acest mecanism nefiind echivalent cu acordarea atribuției de legiferare curților constituționale. Într-adevăr, acestea nu pot introduce în legi norme noi. Instanțele constituționale pot însă stabili că o normă este constituțională doar într-o anumită interpretare, toate celelalte posibile interpretări fiind incompatibile cu Constituția. Prin acest mecanism norma juridică este salvată, fără intervenția legiuitorului. De altfel, în practica CCR întâlnim numeroase decizii de interpretare (Decizia 262/2016, Decizia 151/2016, Decizia 44/2016).
Revenind la interpretarea dată în decizia privind abuzul în serviciu, trebuie subliniat faptul că exercitarea atribuțiilor este supusă unor condiții esențiale ce se regăsesc în legislația primară (legi, ordonanțe simple sau de urgență). Aceste condiții sunt ulterior explicitate prin legislația secundară sau terțiară care se adoptă mereu în aplicarea unei prevederi din legislația primară. O altă formă de reglementare ar însemna că prin legislația secundară sau terțiară se adaugă la legislația primară, practică inadmisibilă în sistemul legislativ românesc. Cât privește OG-urile și OUG-urile, acestea intră în conceptul de legislație primară, iar normele pe care le conțin au aceeași putere cu cele din legi. De altfel, OG-urile se adoptă de către guvern în baza delegării legislative pe durata vacanței parlamentare, acordate de parlament prin legea de abilitare și doar în domeniile stabilite de acesta. OUG-urile vin să rezolve situații neprevăzute și urgente, caz în care i se recunoaște guvernului posibilitatea de a legifera. Atât OG-urile, cât și OUG-urile sunt supuse aprobării parlamentului care le poate respinge sau aproba prin legi.
Decizia CCR se va aplica direct în cazurile aflate la instanțe și parchete, aceasta însemnând că activitatea lor va continua nestânjenită. În fiecare caz în parte va fi analizată încălcarea legii prin care inculpații sunt acuzați că au generat o pagubă. În cvasitotalitatea marilor dosare care au ținut pagina întâi a ziarelor, procurorii au indicat exact care sunt normele legale încălcate. Prin rechizitorii ei susțin că ne aflăm în fața unor grave încălcări ale legii, nu în fața unor simple erori administrative sau în fața unor abateri disciplinare. De altfel, și înainte de decizia CCR se făcea o diferență între diversele forme de răspundere (penală, contravențională, disciplinară și civilă) în funcție de norma încălcată și de forma de vinovăție identificată în acțiunea subiecților. Decizia CCR nu modifică nimic substanțial în această chestiune. De asemenea, CCR nu a intervenit în niciun fel în privința formei de vinovăție cerută pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu, aceasta fiind intenția, așa cum rezultă din Partea generală a Codului Penal. Și în acest caz dezbaterile publice au fost insuficiente din punct de vedere juridic.
În concluzie, decizia Curții Constituționale consfințește constituționalitatea infracțiunii de abuz în serviciu atât în forma din Codul Penal, cât și cea din Legea 78/2000, iar dosarele penale instrumentate pe baza acestor incriminări își continuă parcursul judiciar.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/07/Ursula von der Leyen.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
Comentarii 3
Vicentio B. - 06-24-2016
O TEMA realmente CRUCIALA in/pentru Romania, un TITLU excelent ales, O EXPERTA anticoruptie, un ARTICOL scris, parca din obligatie, pentru gazeta de perete a unui SRL, spre exemplu, din agricultura sau indiustria panificatiei. Ma explic argumentat: I. Decizia CCR, din motivele cunoscute (declaratii de rea – credinta tip Udrea, Ioan Chelaru senator PSD, Traian Basescu) mentionate precis in comentariul meu la articol semnat de Andreea Pora “Abuzul in serviciu, conditionat constitutional.”), NU “pune punct discuțiilor ample din spațiul public …” asa cum doreste sa afirme autoarea Laura Stefan. II.. Laura Stefan a OMIS faptul ca asa numitele “discutii ample”, au cuprins in realitate FALSURI, DEZINFORMARI, MANIPULARI in sensul ca, jurista deputat Elena Udrea a afirmat repetat, ca ABUZUL IN SRVICIU ca infractiune NU exista NICAIERI in Legislatia Europeana. In realitatea aceasta infractiune este parte componenta din Legislatia Penala din Germania, Austria, Elvetia ! III. Afirmatia “numai încălcările grave ale legii pot atrage răspunderea penală” este realmente derutanta, deoarece Laura Stefan OMITE continutul * art. 1 CP “Legalitatea incriminarii”, care stipuleaza clar la alin. (1) ca “ Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni”, iar * art 2 Legalitatea sancţiunilor de drept penal alin. (1) stipuleaza deasemeni clar. “Legea penală prevede pedepsele aplicabile si masurile educative ce se pot lua fata de persoanele care au savarsit infractiuni, precum si masurile de siguranta ce se pot lua fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala. Deasemeni s-a OMIS * art. 16 Vinovăţia (1) Fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală. (2) Vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită. (3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, producerea urmărind lui prin săvârşirea acelei fapte; b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă. (5) Există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau inacţiune intenţionată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului. (6) Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.” IV.. Laura Stefan a OMIS in a spune ca Legile adoptate de Parlament sunt Constitutionale, Organice si Ordinare, iar Codul Penal respective infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora, apartin Legilor Organice. V.. Laura Stefan a OMIS faptul prevazut de Constitutie si anume Guvernul adopta Hotarari si Ordonante: Hotararile se emit pentru organizarea executarii Legilor, iar Ordonantele se emit in temeiul unei legi special de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de acestea. VI.. Laura Stefan a OMIS sa precizeze ca faptul ca, asa numita “Delegare legislativa” se refera la abilitarea Guvernului de catre Parlament, pentru a emite Ordonante in domeniu care NU fac obiectul Legilor Organice. VII.. Laura Stefan a OMIS in a critica concret Parlamentul pentru faptul ca acesta este realmente permanent pregatit in a NU corecta Legile - in special din Legislatia Penala - in conformitate cu Deciziile CCR, insa, este rapid pregatit in a legifera abrogari la Legi existente si/sau initia noi legiferari in masura in care acestea sunt destinate propriilor interese, mai ales de CLICA ! VIII:. Am remarcat faptul ca desi Laura Stefan prin prezentele din emisiunile TV are un mod serios de prezentare sustinere a temei in discutie, INSA, literalmente se fereste, de a spune lucrurilor pe nume, de a pune, cum se mai spune, “punctul pe i“, ceea ce , in opinia mea, apare ca cel putin BIZAR (GMT 23:41, 23.06.2016)
Răspundegaita zenovia - 06-23-2016
doamna laura stefan buna ziua am si eu o intrebare dar la care de fapt este e mare nemultumire in privinta adm de bloc scari care fura si nu sunt pedepsiti pt ei nu este tot abuz in serviciu si cum se poate rezolva ca fura si nu ii trage nimeni la raspundere i si dau demisia avind lipsuri mari dar se lipesc incontinuare in comitet dar lipsurile le platesc tot locatarii si inca o nemultumire de care sigur sunt mii de oameni sau mai bine zis familii ce sunt plecati dincolo in privinta legi 230 /2007 arefoarte mulre articole dar nimic pe intelesul omului de fapt mai mult pe intelesul sau in favoarea administratilor deoarece pun la plata persionele lipsa de exemplu de a plati cote parte luna de luna fara sa se lucre nimic familile care au apartamente in tara dar nu locuiesc decat in perioada de 15 zile odata la un an sau la 2 ani de ce trebuie sa plateasca lunar pe noile tbele scrie ca sa fie trecut nr corect de persoane dar ei trec una persoana in dreptul ap lipsa si platesc 40 .50 lei luna mai mult anual decat ar fi inpozitul de apartament uni adm nu trec nimic spunind ca nu pot sa recupereze bani pt ca vin rar acasa dar alti se lacomesc de a inregistra pe lista datorii la cei care nu sunt prezenti cum ar fi uni sunt decedati dar pe liste sint trecutii cu cheltuieli sa i dori o modificare a legi mult mai clare sa plateasca atunci cind sunt doar prezenti ce foloseac deoarece acesti bani intra numai in buzunarul administratoriloe daca femeia de serviciu nu mai este prezenta dupa un an can se recupereaza bani ei nu ii mai sunt dati si mai o treaba la persoasele prezente se accepte cerere de scazamint pt cate zile pleaca in concediu dar celor care sunt lipsa ani intregi nu dece nu platesc destul la stat inpozit mai trebuie sa plateasca saraci si tot felu de adm care multi au o gramade lipsuri mintale cei care au plecat abia lucra pt ei oare la patroni poate fi cineva platit daca nu este prezent aici de ce trebuie sa plateasca daca nu sunt ei prezenti si nici nu folosesc nimic as dori scimbata legea si in fav oamenilor dezamagiti si plecati pt o paine in lume multumesc daca sar putea rezolva
RăspundeGiumbix - 06-22-2016
O multimedaliata olimpica a Estatelor Unidos si zero (0) comentarii?? Absolut revoltator! O sa va judece colegii nostri.
Răspunde