Senatul a respins cererea procurorilor de urmarire penala a lui Corlatean.Reactie Iohannis

Vlad Toma | 21.06.2016

Plenul Senatului a respins astazi solicitarea DNA de incepere a urmarii penale a lui Titus Corlatean, fost ministru de Externe, in dosarul votului din diaspora la alegerile prezidentiale din noiembrie 2014. Procurorii DNA il acuza pe fostul ministru de abuz in serviciu.

Pe aceeași temă

 

UPDATE - Presedintele Klaus Iohannis a criticat marti decizia Senatului de a respinge solicitarea DNA de incepere a urmaririi penale impotriva fostului ministru Titus Corlatean, senator PSD, acuzat de abuz in serviciu in Dosarul votului in Diaspora, aratand ca "vinovatia sau nevinovatia cuiva se stabileste in fata unui judecator, nu prin vot in plen" si calificand votul drept "obstructionarea Justitiei", o actiune este inacceptabila intr-un stat de drept.

 

"Votul dat astazi in Senat reprezinta un semnal negativ pe care Parlamentul il da, din nou, prin blocarea urmaririi penale a unui parlamentar. Obstructionarea Justitiei nu poate fi acceptabila intr-o tara in care respectarea statului de drept trebuie sa fie o prioritate. Vinovatia sau nevinovatia cuiva se stabileste in fata unui judecator, nu prin vot in plen", a aratat Klaus Iohannis intr-o postare pe Facebook.  

 

 

UPDATE - Plenul Senatului a respins marti solicitarea DNA de incepere a urmaririi penale impotriva fostului ministru Titus Corlatean, senator PSD, acuzat de abuz in serviciu in Dosarul votului in Diaspora, dupa mai mult de o luna de la primirea solicitarii procurorilor. Au fost 92 voturi pentru respingerea solicitarii si doar 26 impotriva. Votul a fost secret cu bile.

 

In proiectul de hotarare care a rezultat se arata ca "Senatul nu cere inceperea urmaririi penale" a lui Corlatean.

 

 

Cronologie a desfasurarii votului, conform Hotnews:

 

18.30 Corlatean nu a dorit sa voteze.

 

18.13: Haralambie Vochitoiu (UNPR): Procurorul exagereaza (...) UNPR va sustine intotdeauna institutiile statutului, insa in acest caz... Titus Corlatean este un produs rar al diplomatiei romanesti. Nu are nicio vina pentru faptul ca unii romani au fost obstructionati sa voteze."

 

18.10 Mircea Dobra (PNL) "Ca de fiecare data, PNL va vota pentru inceperea urmarii penale. Votul nostru de astazi nu este impotriva coelgului Titus Corlatean, este in favoarea inceperii unei proceduri care sa poata arata daca in aceasta tara un minister a imaginat ca ar putea obstructiona votul unor romani."

 

18.02: Serban Nicolae (PSD): "Referatul procurorilor este o insulta fata de Senatul Romaniei. (...) Procurorul de caz este profund incompetent." "Va rog sa votati in sensul in care Senatul nu poate cerere inceperea urmaririi penale"

 

17.53: Corlatean vorbeste de 20 de minute. Senatorii nu par sa il asculte, mare parte dintre ei s-au ridicat din banci, discuta in grupuri unii cu altii, nici colegii din PSD nu il asculta pe fostul ministru.

 

Desi presedintele de sedinta, senatorul Ioan Chelaru, i-a cerut sa sintetizeze in repetate randuri, Corlatean continua sa vorbeasca.

 

"Resping in termeni foarte clari si categorici orice acuzatie adusa. Un an si jumatate am decis sa tac lasand anchetatorii sa isi faca treaba in mod profesionist, insalinia si directia a fsot cu totul alta. Am simtit un profund regret fata de situatia in care s-au aflat cetatenii romani de buna credinta care au trecut prin acele evenimente. Nu pentru altii. (…) Daca s-ar fi incercat ceva ilegal s-ar fi stiut la nivel interinstitutional," a declarat Corlatean.

 

"Chiar daca unii nu doresc, se vor face si lumina si dreptate" a incheiat Corlatean.

 

Fostul ministru s-a referit in discursul sau - care a inceput la 17.32 si continua si la ora 17.50 - la faptul ca MAE s-a bazat pe datele de la alegerile prezidentiale din 2009.

 

Membrii PSD si-au exprimat - mai direct sau mai voalat - sustinerea pentru fostul ministru. In vreme ce presedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat mirat ca s-a ajuns la Titus Corlatean in aceasta speta, fostul premier Victor Ponta a declarat ca decizia CCR privind abuzul in serviciu il scapa pe fostul sau subordonat de raspundere penala, noteaza Mediafax.

 

''Deci daca ai incalcat cu buna stiinta o lege care spune ce trebuie sa faci si sa nu faci - esti pasibil de raspundere penala (dar trebuie aratata prevederea legala)! Daca nu ai incalcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciata de un procuror! Punct. Caz tipic - dosarul lui Titus Corlatean! Nu scrie in nicio lege cate sectii de vot trebuie sa fie in strainatate, putea legal sa faca oricate considera oportun (si a facut un numar identic ca in 2009, cand nu a fost nicio problema)! In final s-a dovedit ca decizia a fost defectuoasa ca au fost cozi in anumite sectii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru ca am pierdut alegerile din aceasta cauza). Corlatean a raspuns politic prin demisie, dar nici nu a incalcat o lege, nici nu a avut vreo intentie criminala (ca mi-a facut mie rau desi evident ca nu voia asta)! Clar si simplu!'', a argumentat deputatul PSD.

 

O pozitie transanta pro-Corlatean a avut si presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu. ''Daca cineva a profitat de pe urma intregului scandal care a fost generat de aglomeratia la sectiile de votare, atunci ar trebui sa fie Klaus Iohannis cel care a beneficiat de pe urma asa-zisului abuz in serviciu facut de Titus Corlatean. Sa fim seriosi! Nimeni nu putea sa anticipeze care va fi numarul de votanti avand in vedere ca acesta a crescut probabil in raport exponential in raport cu alegerile precedente. In al doilea rand, as aminti ca Titus Corlatean si-a asumat, din punct de vedere politic, aceasta situatie si a demisionat. Aici nu este vorba de abuz in serviciu in sensul in care este el incriminat in Codul penal. Sunt decizii politice pentru care oamenii politici, in general, platesc. Fie sunt sanctionati de electorat, fie isi asuma ei greselile cum a fost cazul lui Titus Corlatean care a adoptat o atitudine foarte corecta si foarte onoranta pentru el'', a sustinut Tariceanu.

 

 

***

 

Tinand cont de cele cateva declaratii aparute pe aceasta tema, este foarte probabil că majoritatea parlamentara creata in jurul PSD va vota impotriva solicitarii DNA de incepere a urmaririi penale a fostului ministru. Asta cu atat mai mult cu cat, dupa ce Biroul Permanent al Senatului a amanat de mai multe ori discutarea solicitarii DNA de urmarire penala a fostului ministru din lipsa de cvorumul, Comisia juridica a Senatului a respins acum o saptamana cererea DNA cu 5 voturi impotriva si 3 pentru.

 

PSD sustine, acum ca si intotdeauna, ideea unei raspunderi politice pentru faptele celor aflati in functie, limitata la faptul ca cetatenii nu te mai voteaza daca ai gresit. Un fapt care complica si mai mult problema este recenta decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu, fostul ministru Corlatean fiind acuzat de aceasta infractiune.

 

Un alt factor important este probabil faptul ca Liviu Dragnea, actualul presedinte al PSD, a fost seful campaniei lui Victor Ponta din 2014 si, daca Senatul da unda verde acestei anchete a DNA, nu se stie in ce directie vor duce cercetarile procurorilor.

 

Victor Ponta anunta acum cateva zile, in urma deciziei CCR in privinta abuzului in serviciu, ca dosarul lui Titus Corlatean nu ar trebui sa existe pentru ca acesta nu a incalcat nicio lege si nu a avut nicio intentie criminala desi decizia sa a fost in mod evident defectuoasa pentru ca au fost cozi in strainatate.

 

''Legalitatea e treaba magistraţilor - oportunitatea funcţionarului sau a omului politic care răspunde politic nu penal! Altfel totul se transformă în abuz şi orice faci (fără a încălca nicio lege) devine pasibil de interpretare după 1 an sau după 10 ani!... Deci dacă ai încălcat cu buna ştiinţă o lege care spune ce trebuie să faci şi să nu faci - eşti pasibil de răspundere penală (dar trebuie arătată prevederea legală)! Dacă nu ai încălcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciată de un procuror! Punct. Caz tipic - dosarul lui Titus Corlăţean! Nu scrie în nicio lege câte secţii de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (şi a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)! În final s-a dovedit că decizia a fost defectuoasa că au fost cozi în anumite secţii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru că am pierdut alegerile din această cauză). Corlăţean a răspuns politic prin demisie, dar nici nu a încălcat o lege, nici nu a avut vreo intenţie criminală (că mi-a făcut mie rău deşi evident că nu voia asta)!'', a transmis Victor Ponta.

 

DNA a solicitat inceperea urmaririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlatean, pentru impiedicarea votului in diaspora la alegerile prezidentiale din 2014. DNA il acuza pe Corlatean de abuz in serviciu si de impiedicarea exercitarii drepturilor electorale.

 

Laura Codruta Kovesi a precizat ca dosarul "Vot Diaspora 2014" are 19 volume si au fost audiati in acest dosar inclusiv ambasadori. "Au fost audiati si ambasadori si sefi ai misiunilor diplomatice, au fost audiati si functionari din cadrul ministerului. Pot sa va spun ca atasat referatului procurorului au fost inaintate 19 volume, copii ale dosarului, in care se regasesc declaratii de martori, persoane sau functionari care au fost implicati in aceste activitati. Sunt documente ridicate de la diverse institutii publice, alte date si informatii pe care se bazeaza probatoriul in acest moment", a spus sefa DNA.

 

Procurorii arata ca exista suspiciuni in privinta faptului ca, Titus Corlățean, ministru de Externe in 2014, ar fi organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.


DNA considera ca limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

 

Folosul necuvenit ar fi constat in limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. 

 

Procurorii considera ca fostul ministru de Externe a nesocotit unele dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane si a organizat, fără vreo documentare ori justificare, secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22