Inamicii domnului Dragnea

Oricât l-am critica pe Liviu Dragnea, un merit tot trebuie să-i recunoaștem – acela de a-și identifica foarte corect inamicii. Din recenta campanie verbală lansată de liderul PSD la adresa premierului Cioloș și a miniștrilor neafiliați politic din guvern rezultă limpede că dom­nul Dragnea știe exact cine poate compromite ima­ginea partidului său în prag de campanie electorală: nu PNL, partid compromis prin nenumăratele complicități cu PSD și lipsit în acest moment de lideri și de viziune, ci mi­niștri care nu sunt împovărați de balastul partidelor politice decredibilizate și putrede și care au curajul și argumentele necesare pentru a demasca afacerile veroase ale foștilor demnitari PSD-iști, precum și in­competența lor administrativă. De la o vreme, miniștri tehnocrați au renunțat la discreția inițială și au ieșit la atac, punând PSD într-o lumină cât se poate de nefavorabilă. Astfel, mi­nistrul Justiției, Raluca Prună, a respins dur atacurile de duzină ale fostului premier Victor Ponta, încheindu-și contraatacul cu o în­tre­bare retorică memorabilă: „nu cumva meri­tam mai mult decât un rebut intelectual de acest tip?“. Mai grav însă pentru PSD este că doamna Prună a demascat manevrele poli­tico-mediatice din spatele recentei revolte din penitenciare, iar Corpul de control al mi­nis­trului Justiției a întocmit un raport asupra privilegiilor de care se bucură mogulii și politicienii încarcerați. Și tot ministrul Justiției a promovat în guvern ordonanța care re­strânge la un total de 20 nu­mărul de zile cu care poate fi redusă pedeapsa cu închi­soa­rea a așa-numiților „pușcă­riași scriitori“.

La fel de „periculos“ pentru PSD este și ministrul Fon­du­rilor Europene, Cristian Ghi­nea, care i-a pus la punct, cu argumente și cifre, nu numai pe logoreicul Pon­ta, ci și pe comisarul european Corina Cre­țu. Chemată în ajutor de PSD, doamna Crețu, care are deja o reputație dubioasă la Bruxe­l­les, potrivit site-ului Politico, s-a îngrijorat pe Facebook cu privire la un grad de absorbție a fondurilor europene care se situa de fapt în jurul mediei europene și, în actuala fază a exer­cițiului bugetar european, nici nu putea să fie mai mare. Dar domnul Ghinea nu s-a limitat la subiectul fondurilor europene, ci a de­nunțat și numărul mare de contracte acor­date de stat firmelor asociate cu Sebastian Ghiță, amicul lui Victor Ponta (și al Elenei Udrea, de altfel). Declarații la fel de curajoase a făcut și ministrul Energiei, Victor Grigorescu, acuzat de PNL Gorj că ar profita de pe urma Com­plexului Energetic Oltenia, într-un mo­ment în care ministerul a demarat anchete și controale la companiile de stat. Nici dezastrul din sectorul plăților directe către agricultori, din mandatul lui Daniel Constantin, protejatul lui Dan Voiculescu, nu a scăpat nedemascat de noul ministru Achim Irimescu.

Noul activism al miniștrilor tehnocrați este perceput, pe bună dreptate, ca o bombă cu ceas într-un an electoral. Aruncat în corzi de argumentele imbatabile ale miniștrilor teh­nocrați, Liviu Dragnea a decis că atacul este cea mai bună apărare și a purces să-l acuze pe Dacian Cioloș că ar încălca drepturile vete­ranilor de război, anulându-le scutirile de im­pozite. Știa și el, fără îndoială, că de fapt scu­tirile veteranilor fuseseră anulate de Codul Fis­cal propus de Guvernul Ponta și adoptat cu majoritatea parlamentară a USL, dar a aplicat principiul „calomniați, calomniați, căci va rămâne întotdeauna ceva în mintea oa­me­nilor“. Este un demers tipic pentru PSD, care trădează totuși un grad de disperare, ca și amenințările cu moțiunea de cenzură contra Guvernului Cioloș. Desigur, poate fi vorba doar de o retorică menită să dinamizeze ac­ti­vul de partid, dar poate fi vorba și de o ten­tativă de a bloca un guvern devenit dintr-o dată mult prea activ și prea vocal. Or, dacă Dacian Cioloș ar rămâne pe post de premier interimar în urma unei moțiuni de cenzură, atribuțiile guvernului său ar fi serios restrânse și posibilitățile de acțiune ale miniștrilor in­co­mozi pentru PSD ar fi limitate. Liviu Dragnea ar putea astfel să mai salveze ceva din re­țea­ua PSD-istă care parazitează companiile și instituțiile statului și care acum se simte amenințată. Să luăm de pildă exemplul recent al controlului declanșat de premierul Cioloș la Ministerul Culturii, unde un concurs perfect valabil a fost anulat pentru că nu fusese câș­tigat de omul „sistemului“, Virgil Nițulescu, ci de un profesionist reputat, și anume Vintilă Mihăilescu. Deși fusese evaluat ca necores­pun­zător profesional în 2014, domnul Nițu­lescu a câștigat în final, după ce a contestat prezența în comisie a unuia dintre cei mai respectați arhitecți, Șerban Sturdza, care se ocupă de mult de conservarea patrimoniului urban și rural și de meșteșugurile tradiționale, fiind de altfel membru în Consiliul Științific al MȚR. „Succesul“ său ar putea fi anulat de premier, care și-a trimis Corpul de control la minister în urma unei petiții inițiate de un grup de intelectuali de prestigiu. Astfel de acțiuni sunt periculoase pentru PSD, care este centrul de comandă al „sistemului ticăloșit“ și adversar al deschiderii, competenței și competiției de valori în toate domeniile.

PSD se află, așadar, în ofensivă împotriva inamicilor săi – care pot fi miniștri tehnocrați, dar, în fond, se numesc adevăr, transparență, profesionalism, stat de drept și corectitudine. Partea proastă pentru domnul Dragnea este că, trecând la atac atât de vehement îm­potriva acestor inamici, a pus în evidență și adevărata miză dintotdeauna a PSD: per­petuarea „sistemului ticăloșit“, care este în­săși condiția existenței sale.