Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Vicepremierul Kaynak spune că nimeni n-ar fi putut opri guvernul turc să execute puciştii
E.B. - - - -
2016-09-11
International
0

„Pe cei reținuți în seara de 15 iunie spre 16 iunie, am fi putut să-i torturăm, să dăm instrucţiuni să fie omorâţi. Cine ne-ar fi oprit? Dar noi am dat ordine să fie prinşi şi judecaţi". Declaraţia a fost făcută de Veysi Kaynak, vicepremierul Turciei, într-un interviu oferit Digi24, pentru emisiunea „Paşaport diplomatic”.

 

 

Cristina Cileacu: Domnule vicepremier, vă mulţumesc pentru acest interviu în exclusivitate pentru Digi24.

 

Veysi Kaynak: Și eu vă mulțumesc pentru că îmi dați ocazia să vorbesc despre adevărurile din Turcia.

 

Cristina Cileacu: 80.000 de oameni au fost arestaţi sau lăsaţi fără slujbe după tentativa de lovitură de stat din Turcia. Sunt justificate suspiciunile, dar vor avea aceşti oameni parte de procese corecte?

 

Veysi Kaynak: Pentru cei care au participat la tentativa de lovitură de stat, cei care au deschis focul către populaţie, poliţie, asupra oamenilor nevinovaţi, nu am făcut nicio schimbare în Codul Penal, însă am făcut două mici schimbări în dreptul procedural. Prima este legată de prelungirea perioadei de reţinere, deoarece poliţia şi procurorii nu au posibilitatea să rezolve cazul în timp scurt, pentru că este o situație majoră de terorism, însă la finele acestui termen toţi vor fi trimişi în faţa justiţiei. A doua este că la întâlnirile cu avocaţii lor au fost impuse câteva restricţii. Dacă în discuţiile lor apar informaţii sau documente, acestea sunt înregistrate. Atât. Îmi cer scuze, mai este o schimbare, pentru oamenii care au fost implicaţi direct în această tentativă, pentru că au produs pierderi statului şi populaţiei, ca să reducem pierderile în cazul în care sunt condamnaţi, s-a pus sechestru pe bunurile lor, pe termen temporar. Atât. În afară de acestea nu au fost luate alte măsuri, a spus vicepremierul turc Veysi Kayna, conform Digi24.ro

 

În această perioadă Turcia va continua să respecte statul de drept.

 

Aţi zis cifre, până în prezent 50.000 de funcţionari publici au fost demiși din funcţiile deţinute și un număr mai mic sunt arestaţi. Nu sunt 80.000 de arestaţi, sunt mai puţini. Dacă întrebaţi cum i-am depistat pe cei 50.000 de funcţionari publici, serviciile secrete au intrat în posesia informaţiilor deţinute de atentatori în timpul puciului, au intrat în posesia sistemului lor de comunicaţii pe care îl foloseau. De exemplu, eu abia am auzit de sistemul de comunicare baylock. 55.000 de oameni au comunicat prin acest sistem, am văzut cu ochii mei, militari şi poliţişti care au condus tentativa au comunicat prin WhatsApp.

 

De exemplu, îşi scriau că eu, în ziua aceea, în aceea seară, eram la Istanbul pe partea europeană. De parcă ar fi spus: mergeţi şi-l executaţi, este pe partea europeană. Toată lumea din Turcia știe aceste lucruri.

 

Pe parcursul acestui proces poate am greşit. Așa cum am precizat, cei 50.000 de funcţionari publici care au fost demişi, cei care spun că nu au nicio implicare în tentativă şi au fost acuzați pe nedrept, au fost asigurați că vom reanaliza și îşi vor reprimi funcțiile deţinute. Dacă vă gândiţi că în Turcia sunt peste 3.000.000 de funcţionari publici, o să realizați că nu trebuie să se exagereze cu aceste cifre. Dacă vă gândiţi că această organizaţie a lui Fetullah se dezvoltă şi se organizează în Turcia de peste 40 ani, din nou, puteți crede că numărul total al membrilor este foarte mare.

 

Așa cum am spus mai devreme, Turcia nu va devia de la statul de drept.

 

 

O să închei răspunsul la întrebarea dumneavoastră cu un exemplu concret: aşa cum ştiţi, după puci, după 15 iulie, am închis firmele, şcolile, fundaţiile care aparţin acestei organizaţii. Săptămâna trecută am realizat că am închis din greşeală 15 şcoli şi le-am redeschis, este şi cazul a 14 fundaţii închise din greşeală pe care le vom redeschide. Am depistat că am închis din greşeală 146 de asociaţii şi vom depune eforturi să le redeschidem și pe acestea. Desigur, nu vom face concesii şi nu vom închide ochii dacă un om nevinovat este supus unor presiuni.

 

Cristina Cileacu: Am văzut imagini cu oamenii suspectaţi de implicarea în lovitura de stat. Păreau bătuţi. Cum sunt acum trataţi aceşti oameni în închisorile din Turcia?

 

Veysi Kaynak: Turcia este sub supravegherea comisiilor de combatere a torturilor și relelor tratamente care aparțin ONU și UE. De asemenea, în toate provinciile există comisii de supraveghere a drepturilor omului și a penitenciarelor. În Turcia, guvernele Partidului Justiției și Dezvoltarii susțin de 13-14 ani ideea de toleranță zero la tortură. Săptămâna trecută cea mai importantă organizație europeană pe această problemă a fost în Turcia pentru o vizită de lucru, mai mult decât atât, a verificat și condițiile de detenție de la Imrali ale lui Abdullah Ocalan, liderul unei organizații teroriste.

 

Acestea sunt niște speculații care nu pot fi demonstrate.

 

Puteți spune că în prima seară, în a doua zi, ați văzut imagini cu oameni bătuți. Imaginați-vă că are loc o lovitură de stat, pe de-o parte, tancurile ies în stradă și deschid focul asupra populației, sunt bombe, elicoptere, rafale trase de avioanele de război. De cealaltă parte erau civilii, polițiștii și militarii care se opuneau acestei lovituri. În cursul unor astfel de evenimente se pot întâmpla multe.

 

Vă dau un exemplu: în noaptea puciului, cel care a coordonat transportul aerian, generalul Akin Ozturk, a încercat să fugă cu un elicopter de la baza de transport aerian. Un avion de luptă l-a forțat pe general să aterizeze și l-a rănit. Așa a declarat și el, că a avut o aterizare forțată și a fost rănit la ureche. A încercat să fugă și s-au tras focuri de armă înspre picioare, ca să fie oprit. Când avem de-a face cu o situație foarte gravă și periculoasă se iau toate măsurile pentru a o opri. Însă Turcia nu tolerează tortura și nu există dovezi pentru acuzele de tortură. Nu am nicio problemă să mă întrebați despre torturi, însă vreau să spun că trebuie să înțelegem situația prin care a trecut democrația Turciei și pericolele la care ar mai putea fi expusă.

Așa cum am spus, ne întrebăm dacă au fost torturați niște oameni implicați într-un puci, care l-au atacat pe președinte când era cu familia în concediu, un comando de 35-40 de oameni care a aterizat cu elicopterele la hotelul unde erau cazați, care au tras asupra hotelului. Acești oameni s-au îndreptat spre Ankara și au tras asupra mașinii premierului și convoiului acestuia, care încercau să oprească puciul. Aceste lucruri s-au întâmplat în Turcia, acești criminali au luat armele în mâini și au tras fără să ezite asupra populației. Da, putem fi întrebați dacă puciștii sunt torturați, dar trebuie să ne gândim și la ce au încercat ei să facă și, totodată, la drepturile celor care au fost expuși la atacurile lor. Cel mai mult, însă, trebuie să ne gândim la democrația Turciei.

 

Pentru a fi înțeles bine de telespectatori în această privință, mai adaug un lucru: pe cei pe care i-am arestat prin decizii legale, nu i-am torturat în seara de 15 -16 iulie, puteam da instrucțiuni să fie omorâți, însă noi am decis să fie prinși și judecați. Cine ne-ar fi oprit? Cel care a tras asupra polițistului și militarului de la guvern, ar fi putut fi ucis, ca ripostă, de polițistul sau militarul de la guvern, noi puteam să dăm aceste ordine, ca guvern, și nimeni nu putea să ne judece. Era un conflict și pentru a apăra Constituția, puteam spune că era un conflict reciproc. Nu am dat asemenea ordine, am spus să fie predați justiției. Dacă nu am atentat la viața lor, de ce să-i fi torturat?

 

Cristina Cileacu: De curând în Turcia a fost o amnistie, 38.000 de deţinuţi de drept comun au fost eliberaţi din închisori. O eliberare „supravegheată”, după cum a spus ministrul dvs de justiţie. Sunt criminalii şi violatorii consideraţi mai puţin periculoşi pentru populaţia turcă decât nişte suspecţi de participare la o lovitură de stat?

 

Veysi Kaynak: Mă bucură această întrebare, pentru că evenimentul a fost perceput greşit. În Turcia nu a fost nicio amnistie, o parte din deţinuţii care au ispăşit jumătate din pedeapsă au fost eliberați, cu unele condiții, pentru bună purtare în ideea de a fi reintegrați în societate. În cazul în care comit alte infracţiuni vor fi arestaţi din nou. Însă în grupul eliberat nu sunt incluşi cei care au comis omoruri sau au avut tentative de crimă, cei care și-au agresat familia, soţia sau copiii, cei care au tulburat ordinea publică. Repet, doar cei care au primit pedepse în urma consumului de droguri nu ar trebui să fie incluşi în aceste grupuri, cei care au avut agresiuni sexuale asupra copiilor, cei care au avut un comportament agresiv faţă de soţi, mamă, tată, copii.

 

Eu am fost patru ani adjunct în Ministerul Justiţiei şi în acea perioadă erau procese similare. Şi atunci dintre deţinuţii care erau eliberaţi şi controlaţi, erau puţini cei care comiteau iar delicte. Oricum, cei care au condamnări grele nu sunt incluşi în aceste grupuri.

 

Motivul principal care ne obligă să facem acest lucru are legătură cu întrebarea anterioară. 40.000 de oameni sunt reţinuţi în prezent în urma loviturii de stat şi acest număr poate să crească sau să scadă, asta decid organele justiţiei. Noi, în condiţii normale, trebuie să-i ținem în penitenciare. Dacă în camera de patru persoane punem câte 14 persoane sau opt persoane, dacă punem mai multe persoane, atunci vom încălca drepturile omului, va fi puţină apă, aerul insuficient, lucrurile nu vor fi în regulă.

Vă mulţumesc pentru întrebare, pentru că astfel lucrurile pot fi lămurite. Pentru informaţii corecte ar trebui să adaug încă o frază. În Turcia oricum cei care mai aveau de ispășit un an din pedeapsă, din grupurile cu pedepse uşoare, erau eliberaţi condiţionat. Acum regula îi include și pe cei care mai au de ispăşit doi ani din condamnare.

 

 

 

Cristina Cileacu: Dacă Fethullah Gulen va fi extrădat, ce se va întâmpla cu el în Turcia?

 

Veysi Kaynak: Ce s-a întâmplat cu liderul organizaţiei teroriste PKK, organizaţie responsabilă pentru moartea unui număr de 30.000-40.000 de oameni în Turcia, care a fost extrădat? A fost judecat corect, decizia luată în urma procesului a putut fi contestată, a fost transferată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar decizia a fost ca pedeapsa să fie executată. Nu s-a adoptat nicio prevedere legală specială.

Conform legilor actuale, ar fi judecat pentru faptele comise, şi-ar folosi dreptul de apărare, ar fi ferit de tortură şi rele tratamente, şi-ar putea pune la dispoziţia organelor de urmărire penală şi poliţiei dovezi să se apere. Oricum, dacă nu se teme că a comis vreun delict, atunci va veni. De 17 ani este în America, din 1999.

Înainte erau chestiuni pentru care ar fi putut să-şi facă griji, însă odată cu schimbările consistente făcute de noi în Codul Penal din 2004 am eliminat acele chestiuni care îl puteau îngrijora. Repet, oricine ar fi, va fi judecat just, va fi supus unei judecăţi independente, şi-ar prezenta dovezile, dacă nu îi convine decizia luată se poate adresa organelor superioare de magistratură şi dacă nici acolo nu este mulţumit, se poate adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu vrem să ne pierdem niciodată statutul de stat de drept.

 

Cristina Cileacu: Turcia este acum în stare de urgenţă, iar Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost suspendată. Între timp, la summitul G20, preşedintele Erdogan a spus că Vestul se comportă rasist cu refugiaţii. Ce putem înţelege de aici?

 

Veysi Kaynak: Nu îmi aduc aminte să fi folosit cuvântul rasist. Dacă ţărilor Uniunii Europene şi ţărilor occidentale le pasă de drepturile omului, pentru că este o dramă umană şi nu ar trebui să rămână insensibili, eu aşa ştiu. Dacă ne referim la situația actuală, trebuie să spun că în Turcia a fost o stare de urgenţă care a durat 22 de ani, până când partidul nostru a venit la guvernare, adică până în anul 2002. Această stare de urgenţă era un regim impus populaţiei. Însă, starea de urgenţă declarată de noi este o situaţie în care statul este împotriva organizației teroriste care încearcă să preia controlul instituțiilor țării şi încearcă să prevină ca democraţia din Turcia să se mai confrunte din nou cu astfel de pericole. Prin urmare, declararea stării de urgenţă nu înseamnă suspendarea democraţiei, suspendarea Convenției Drepturilor Omului nu presupune că permitem tortura, relele tratamente şi crima. Aceste limite vor fi respectate mereu în Turcia.

TAGS : Turcia puci pucisti executati interviu Veysi Kaynak vicepremier
Mai multe din International
Comentarii
Total 0 comments.
1133
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.