Steagul secuiesc si noile critici la adresa ambasadorului american la Bucuresti

Vlad Toma | 15.09.2016

Aparitia in spatiul public a fotografiei ambasadorului american cu steagul Tinutului Secuiesc a dat nastere la noi critici la adresa lui Hans Klemm si la noi speculatii despre relatia Romaniei cu SUA.

Pe aceeași temă

 

Fotografia a aparut initial pe contul de Facebook al lui Antal Arpad, primarul din Sfantul Gheorghe, acesta sustinand ca i-a oferit in dar ambasadorului SUA acest steag, care ar fi devenit, in viziunea primarului, un simbol al lipsei de respect a autoritatilor pentru comunitatea pe care o reprezinta:

 

"Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunității secuiești, steag care a devenit și simbolul lipsei de respect al autorităților față de comunitatea secuiască. Menționez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul, a scris primarul din Sfantul Gheorghe", pe contul sau de Facebook.

 

Dupa aparitia fotografiei in presa, au existat o multime de reactii in spatiul public romanesc. In cercurile nationaliste, fotografia a fost legata de recentele declaratiile ale ambasadorului american de la Chisinau, care a afirmat, printre altele, ca unirea cu Romania nu ar fi o solutie practica pentru Republica Moldova, totul fiind citit in cheia unui plan diabolic al SUA pentru Romania, plan care s-ar ascunde in spatele acestor gesturi.

 

Totul a culminat cu informatia data pe surse ca ambasadorul SUA ar fi fost convocat la MAE.

 

Reactia MAE

 

MAE a respins insa aceasta informatie, neexistand nicio convocare a ambasadorului in vederea oferirii unor explicatii oficiale pentru fotografia aparuta.

 

Ministerul Afacerilor Externe a anuntat ca deplasarile ambasadorului SUA prin Romania intra in preocuparile sale obisnuite, atragand insa atentia asupra necesitatii ca acestea sa fie insotite de intelegerea unor sensibilitatilor existente pe anumite teme:

 

"Vizita ambasadorului Hans Klemm în teritoriu se înscrie în atribuțiile curente ale ambasadelor de a se documenta la fața locului cu privire la realitățile din statul de reședință și de a avea un dialog cu autoritățile locale. Suntem convinși că asemenea vizite generează o reprezentare adecvată a realităților din România în ceea ce privește drepturile de care se bucură persoanele aparținând minorităților naționale și modelul de interculturalitate promovat de România, care corespunde întru totul standardelor în materie. Asemenea vizite presupun inclusiv necesitatea înțelegerii şi luării în considerare a posibilității existenţei unor sensibilități. Am transmis aceste considerente partenerilor noștri americani în cadrul unei discuții cu Ambasada SUA la Bucureşti," arata MAE, intr-un comunicat.

 

Reactia ambasadorului SUA

 

Ambasadorul SUA a declarat in cele din urma, la Craiova, ca singurele steaguri care conteaza pentru el sunt steagul SUA si cel al Romaniei, precizand ca ar fi facut aceasta poza doar pentru ca a vrut sa fie politicos.

 

Ambasadorul a simtit insa nevoia sa afirme ca parteneriatul strategic dintre Romania si SUA este mai puternic ca niciodata, incercand sa confirme din nou angajamentul SUA in raport cu Romania. El a precizat de asemenea ca ar fi fost "incurajat" de ministrul roman de Externe sa explice de ce a facut aceasta fotografie.

 

De-a lungul timpului, in diferite ocazii, politicienii UDMR au oferit nenumarate steaguri ale Tinutului Secuiesc oaspetilor lor, existand numeroase fotografii pe internet cu diferiti politicieni romani si straini care au primit si s-au fotografiat cu acest steag, Crin Antonescu de exemplu, sau ambasadorul Marii Britanii in Romania, Paul Brummel.

 

***

 

De-a lungul timpului, ambasadorul SUA a fost criticat de mai multi politicieni romani, in urma declaratiilor pe care le-a facut in legatura cu blocarea justitiei de catre Parlamentul Romaniei, in nenumaratele situatii in care imunitatea unor parlamentari nu a fost ridicata, dar si in alte cazuri, cum ar fi intalnirea sa cu Valeriu Zgonea, in perioada in care PSD incerca sa il dea jos pe acesta din functia de presedinte al Camerei Deputatilor.

 

Traian Basescu, fostul presedinte al Romaniei, i-a transmis in mod repetat ambasadorului SUA ca nu trebuie sa se bage in deciziile politice ale institutiilor din Romania. Dupa intalnirea ambasadorului cu Valeriu Zgonea, Basescu l-a acuzat ca se transforma intr-un fel de "lobbist pentru functii", punandu-i in vedere ca gestul sau poate fi considerat trafic de influenta.

 

C.P. Tariceanu, presedintele Senatului, a declarat de asemenea, in urma intalnirii ambasadorului SUA cu Zgonea, ca nu e normal ca ambasadorii unui stat sa intervina in astfel de cazuri, aratand ca MAE trebuie sa intervina in acest caz.

 

Primele atacuri mai serioase din partea politicienilor romani la adresa ambasadei SUA au aparut in spatiul public in urma schimbarilor de forta declansate in "martea neagra" de USL, uniunea de trista amintire formata de PSD si PNL.

 

Ambasada SUA, reprezentata atunci de Mark Gitenstein, era vazuta atunci de "complotisti" ca o institutie "partinitoare" care l-ar fi sustinut pe fostul presedinte Traian Basescu, Crin Antonescu declarand acest lucru in mod repetat.

 

Adrian Nastase, fost premier al Romaniei, i-a cerut de asemenea presedintelui Klaus Iohannis, intr-o scrisoare deschisa trimisa la inceputul lunii iulie, sa-l declare pe Hans Klemm, ambasadorul SUA, persona non grata, daca se mai amesteca in treburile interne ale Romaniei.

 

Nastase a criticat declaratiile ambasadorului SUA care, in urma unor reactii venite din partea mai multor politicieni dupa intalnirea sa cu Valeriu Zgonea, afirma ca va continua sa se pronunte asupra a ceea ce se intampla in Romania deoarece este de datoria sa sa faca astfel de observatii in spatiul public. 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22