Pe aceeași temă
În cadrul referendumului pe acestă temă, peste 65% dintre votanţii au decis în favoarea noii legi care permitre serviciilor de informaţii elveţiene să contracareze mai bine ameninţările la adresa securităţii ţării, care vin din partea spionilor, hackerilor sau a extremiştilor violenţi.
Serviciile secrete elvețiene aveau dreptul să colecteze informații doar pe domeniul public sau având ca sursă alte autorități ale statului.
Sondajele arătau că majoritatea alegătorilor erau favorabili noului act normativ. Acesta mai prevede că noile măsuri de supraveghere vor fi supuse controalelor politice și ale Tribunalului administrativ federal, conform rfi.ro.
”Cu această lege, ieșim de la subsol și urcăm la parter pe plan internațional”, explică ministrul elvețian al apărării, Guy Parmelin. El susține că nu poate fi vorba despre o supraveghere în masă, autoritățile dorind doar să monitorizeze preventiv indivizii periculoși, mai ales pe cei bănuiți că ar avea legături cu grupări teroriste.
De fapt, noua lege de funcționare a serviciilor secrete a fost votată de parlamentul elvețian anul trecut, dar o alianță alcătuită din Partidul Socialist, Verzi și diferite organizații a cerut convocarea unui referendum, invocând faptul că acest act normativ ar putea crea un ”stat iscoditor”, la aproape trei decenii de la ”scandalul fișelor”.
În anul 1989, elvețienii aflau că aproximativ 900.000 dintre ei aveau la poliție dosare în care erau stocate informații despre opiniile lor politice, activitățile lor sindicale și alte date.
În urma acelui scandal a fost restrâns dreptul poliției de a efectua acțiuni de monitorizare.
Organizația de apărare a drepturilor omului Amnesty International consideră că noua lege permite ”măsuri de supraveghere disproporționate”, întrucât ”metadatele” oricărei persoane în Elveția sunt oricum conservate timp de șase luni.
