Pe aceeași temă
Misiunea diplomatică exprimându-şi regretul că un demers umanitar a provocat o reacţie controversată şi uneori extrem de neprietenoasă.
Ambasada susţine, într-o postare pe Facebook, că un astfel de limbaj este condamnat de legislaţia unor ţări UE, dar şi de cea a Rusiei, subliniind că respectă dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei şi dând ca exemplu libertatea de exprimare din Federaţia Rusă, conform News.ro.
Remarcile sunt făcute în contextul în care reprezentanţa diplomatică anunţă că încă un cetăţean român “care s-a prezentat ca "persoană privată care nu are nicio legătură cu instituţii publice, mass-media, servicii secrete ş.a.m.d.” a transmis 100 de euro în calitate de “gest de mulţumire pentru interesul manifestat faţă de cultura română”.
“Aducem la cunoştinţă că fără a lua în considerare motive concrete din partea acestuia şi a altor cetăţeni români care transmit bani la Ambasadă în contextul donaţiei modeste anunţate de către noi mai devreme în campania pentru achiziţia operei “Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi, nu ştim o folosire mai bună a acestor bani decât transferul acestora la fondul menţionat. Ceea ce am şi făcut. (Însă dorim să atragem atenţia că pe 30 septembrie 2016 termenul acestei acţiuni expiră. În cazul în care banii vor fi aduşi după această dată vom fi nevoiţi să-i donăm pentru alte fapte filantropice)”, scrie pe contul de Facebook al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.
De asemenea, reprezentanţa diplomatică anunţă că a reuşit să convertească 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni, ”aproximativ 10 lei”, sumă primită în urma protestului care a avut loc marţi seară în faţa ambasadei.
“Totodată, sigur că nu putem să nu ne exprimăm regretul că demersul nostru umanitar bazat doar pe sentimentele prietenoase faţă de România şi poporul român a provocat o reacţie atât de controversată în societatea română şi uneori extrem de neprietenoasă cu privire la Rusia şi poporul ei multinaţional. Ca răspuns la mâna dată de un prieten noi auzim de multe ori înjurături ordinare şi insulte personificate. Înţelegând sensibilitatea opiniei publice din România în ceea ce priveşte unele capitole ale istoriei, legăm acest „limbaj de ură” (language of hatred), cu o primă reacţie emoţională. Apropo, un astfel de limbaj este condamnat atât în legislaţia mai multor ţări ale Uniunii Europene, cât şi în cea a Rusiei. În acelaşi timp, noi respectăm dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei lor”, se mai arată pe contul de Facebook al ambasadei.
Reprezentanţa diplomatică îşi exprimă speranţa că în România, ca stat care împărtăşeşte "valorile democratice europene", va fi tratat cu înţelegere dreptul Ambasadei şi al poporului rus în general la "un punct de vedere alternativ."
“Diferenţa opiniei cuiva faţă de cea proprie şi respectarea dreptului de a exprima această opinie diferită faţă de cea proprie chiar este una dintre principalele semne ale pluralismului şi democraţiei”, precizează ambasada, adăugând: “Cel puţin în Rusia punctul de vedere alternative faţă de cel oficial puteţi să-l auziţi şi pe posturile de televiziune, inclusiv pe cele publice, şi în presă, şi, desigur, în blogosferă”, notează ambasada.
Instituţia menţionează că în cazul în care orice poziţie, chiar şi cea determinată de intenţii bune dar care nu coincide cu opinia ta este respinsă imediat ca "propagandă", atunci este dificil să se aştepte că se va putea ajunge cu adevărat la înţelegerea oponentului şi, mai ales, la continuarea unui dialog productiv.
“Noi suntem gata să continuăm dialogul”, se arată în finalul postării Ambasadei Fedraţiei Ruse la Bucureşti.
Ambasada Rusiei la Bucureşti a anunţat luni "o contribuţie financiară modestă" pentru recuperarea de către statul român a sculpturii "Cuminţenia Pământului". Anunţul a fost făcut pe Facebook, unde ambasada a publicat şi un videoclip în care se spune că "armata rusă şi armata română au luptat împreună, în Primul Război Mondial, pentru independenţa României", iar în Al Doilea Război Mondial "armata sovietică şi armata română au luptat împreună pentru independenţa Europei".
Atât suma de 100 de euro donată, cât şi videoclipul au provocat critici vehemente pe reţelele de socializare, marţi seară având loc inclusiv un protest în faţa sediului ambasadei, protest intitulat ”Donează un cent pentru Rusia” şi care, potrivit organizatorilor, a fost iniţiat ”ca să nu rămânem datori aşa cum sunt ruşii faţă de noi cu nişte zeci de tone de aur”.
Ambasada a anunţat miercuri că în urma protestului a strâns 19,19 lei, 4,41 euro, 0,31 dolari americani, 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni, iar suma va fi donată în campania privind subscripţia publică naţională pentru achiziţia operei “Cuminţenia Pământului”.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis şi el marţi că apreciază contribuţia Ambasadei Rusiei la recuperarea patrimoniului naţional românesc, considerând însă "mai puţin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relaţiilor bilaterale, cu atât mai mult cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsură să se pronunţe este Comisia comună de istorici româno-rusă".
Joi seară, prim-ministrul Dacian Cioloş, a declarat că ”oamenii ştiu să se mobilizeze atunci când înţeleg importanţa unui gest” şi că ”putem avea verticalitate şi respect faţă de valorile noastre, chiar şi prin gesturi mici”, răspunzând astfel unei întrebări ce a făcut referire la creşterea numărului de persoane care au făcut donaţii pentru ”Cuminţenia Pământului”, după ce a fost făcut public filmul Ambasadei Rusiei.
