Cum funcționează ventilatorul presei

În argoul ziariștilor, „ventilatorul“ este instru­mentul de împroșcat mizerii și de compromis definitiv imaginea cuiva. Se ia o informație negativă, de preferință neverificată sau ne­con­firmată, și se rotește in­sis­tent și repetitiv până se im­pune dincolo de orice adevăr. Spre deosebire de actul critic, care intră în misiunea co­ti­di­a­nă a presei, colportarea este soră cu manipularea și are în spate ceea ce spune una din­tre definițiile sale, și anume ac­tul de „a antrena prin mij­loace de influențare psihică un grup uman, o comunitate sau o masă de oameni la acțiuni al căror scop aparține unei voințe străine de in­te­re­sele lor“ (MDN, 2000). Comunitatea media din România (deși sună prețios la cât este de di­vizată presa) ar trebui să reafirme nece­si­tatea libertății de exprimare, însoțită obli­ga­to­riu de responsabilitate. Până acum, dezi­de­ra­tul apare ca un proiect eșuat, iar campania electorală compromite orice apel la rațiune, corectitudine și decență, atât în mediul po­litic, cât și în cel mediatic.

De două săptămâni a apărut un subiect im­posibil de evitat, autodenunțul la Parchet al deputatului Sebastian Ghiță referitor la pre­supuse acte săvârșite de el în relație cu doc­toratul procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kö­vesi. Felul cum a fost tra­tat subiectul spune mult des­pre extinderea compromisului în presă și, în unele cazuri, despre deraierea completă de pe șine. Sebastian Ghiță, cer­cetat de DNA, deja inculpat, amestecat în numeroase po­vești dubioase, arătat cu de­getul ca fiind principalul be­ne­ficiar al jafului de la Ministerul Fondurilor Europene, tova­ră­șul de nebunii politico-financiare al lui Ponta, este opusul sursei credibile pe care jurnaliștii să o ia de bună. Vigilența și verificarea atentă se impun în astfel de situații, când orice om din presă, începător sau mai copt, știe că poa­te fi manipulat. Au fost și companii de presă care au tratat prudent cazul, au existat și co­mentatori sceptici că subiectul ar putea servi interesul public. Doar puțini au scăpat însă de efectul ventilatorului, așa că povestea s-a mu­tat de pe confirmarea sau infirmarea auto­de­nunțului lui Ghiță, aflat în atenția Par­che­tu­lui, pe pretenția de a fi rejudecată teza de doc­torat a Laurei Codruța Kövesi, deja ana­li­za­tă în 2012. Verificarea antiplagiat poate fi o so­licitare legitimă, dar numai după ce se încheie cer­cetarea procurorilor. Fiindcă, dacă afir­ma­ții­le lui Ghiță nu se confirmă, atunci cum ră­mâne cu toată tevatura reanalizării tezei?

Ceva rămâne, fiindcă ventilatorul a împroșcat cu multă râvnă și a murdărit imaginea șefei DNA, afectând fața anticorupției și a justiției în general. Fiindcă scopul întregii campanii vi­zează oprirea cercetărilor împotriva clasei po­litice, foarte iritate că nu se (mai) află dea­supra legii, și intimidarea procurorilor DNA. Foarte harnică a fost România TV, com­por­tament previzibil avându-l pe Sebastian Ghiță patron. Toate mesajele sale manipulatoare și potențial mincinoase au fost privilegiate și împachetate strident ca „exclusivitate“, cum ob­serva cineva cu umor pe Facebook. Bur­tie­rele galbene ale canalului care se mândrește că e noul OTV servesc permanent câte ceva „Exploziv!“, „Senzațional!“ sau „Incendiar!“ des­pre caz, de la patron citire. Nici Eveni­men­tul Zilei nu s-a lăsat mai prejos, avându-l ca baci pe Ion Cristoiu, azi maestrul recunoscut al sofismelor și demonstrațiilor ieftine, dar cu adresă. Ca să nu-și piardă reputația de scor­monitor de bibliotecă, Cristoiu bagă în ven­ti­lator tot la două zile câte un comentariu ki­lometric menit să o facă zob pe Kövesi. Ti­tlurile, kilometrice și ele, din România (pa­ralelă) a lui Cristoiu sunt concluzii fără rest: Albirea Codruței Kövesi în 2012 - un miș-maș la nivel înalt; Cum a salvat-o PSD pe Codruța Kövesi, omul lui Traian Băsescu, de prima acu­zație de plagiat; 6 decembrie 2011: sus­ți­nerea publică a tezei de doctorat a Codruței Kövesi – un moment festiv în viața SRI!; Cazul Codruța Kövesi. Doi membri din comisia care a constatat că doctoratul șefei DNA nu a fost plagiat recunosc că n-au analizat ni­ciodată lucrarea!; Deși, probabil, Codruța Kö­vesi n-a plagiat, Sebastian Ghiță are dreptate și multe altele. EvZ concurează cu tele­vi­ziu­nile tabloide în titluri senzaționaliste, alimen­tând ventilatorul, dar și neîncrederea pu­bli­cului în presă: dezvăluiri „senzaționale“, „ex­plozive“ și „incendiare“ amenință la tot pasul și, așa cum publicul s-a obișnuit deja, dezvă­luirile se dovedesc adesea bârfe, șușoteli „pe surse“ sau declarații ale unor personaje cer­cetate. Nimic despre Antena 3, fiindcă lupta postului împotriva justiției a ajuns și pe acest subiect într-o fază patologică care excede ana­lizei media. De sunat la 112.