Efectele de lungă durată ale fenomenului Trump

Alexandru Lazescu | 01.11.2016

Spre deosebire de alte campanii pre­zi­den­țiale americane din ultimele decenii, de această dată mulți se întreabă nu doar ci­ne va câștiga, ci și care vor fi efectele post­electorale pe termen lung.

SHARE 2

Pe aceeași temă

 Atât în in­te­ri­o­rul Statelor Unite, cât și pe plan in­ter­na­țio­nal. În acest context, se face, de regulă, trimitere, în primul rând, la Donald Trump. Însă nu trebuie nicidecum ig­no­rată al­ter­nativa, evident mai soft, dar deloc ne­gli­jabilă, de pe partea cealaltă a spectrului ideo­logic, adică Bernie Sanders. Probabil nu e deloc întâmplător că, pe zone im­por­tante de discurs, atacul asupra esta­blish­ment-ului politic, de afaceri și mediatic și denunțarea acordurilor comerciale po­zi­ții­le lui Trump și Sanders sunt în mare ace­leași. E drept, însă, că retorica lui Trump e sensibil mai confrontațională ca ton, ca virulență de limbaj, pe de o parte, datorită personalității foarte diferite a celor doi, pe de alta, pentru că discursul lui Sanders poate fi perceput nu neapărat ca o schim­bare radicală de curs, ci mai degrabă ca o de­plasare și mai pronunțat spre stânga a unor politici și poziții promovate de Ba­rack Obama.

 

Până la urmă, elementele definitorii ale peisajului politic american actual, inclusiv fenomenul Trump, nu sunt ceva izolat. Ve­dem, în diferite grade de intensitate, ace­lași tip de tensiuni și fracturi și în Europa. Clivajul enorm post-Brexit din Marea Bri­tanie, Marine Le Pen în Franța, alegerile prezidențiale din Austria, AfD-ul din Ger­mania - sunt toate exemple în acest sens. Chiar și în zona așa-numitului peisaj po­li­tic mainstream, se văd schimbări majore, dacă ne uităm, de pildă, la discursul lui Ni­colas Sarkozy în Franța. Vedem cam peste tot în lumea occidentală o atmosferă ge­ne­rală dominată de depresie, nesiguranță, re­­­voltă, cu toate că, în ciuda unor ne­mul­țu­miri inerente, în cele mai multe cazuri nu există solide motive economice sau so­ciale care să o justifice. Cineva făcea la un mo­ment dat observația că titlurile do­mi­nante din muzica pop americană din ul­ti­ma pe­rioadă, un fel de barometru al stării socie­tății, sunt mai lente și mai triste. O schim­ba­re față de cele de acum 3-4 ani, când, pe fondul ieșirii din criza economică din 2008, erau mai ritmate și mai op­ti­mis­te. Ve­dem apoi cum resentimente care pă­reau de mult îngropate ies la un moment dat vi­ru­lent la suprafață, cum ar fi cele pro­­vocate de Brexit în relația franco-bri­tanică.

 

Marc Fisher se întreba recent, într-un ar­ticol din The Washington Post, plecând de la faliile din societate, de la exploziile de ură și intoleranță, de la excesele de limbaj, dacă Donald Trump a transformat Ame­ri­ca sau nu a făcut nimic altceva decât să scoa­tă toate aceste lucruri la suprafață. Cel mai probabil, Trump doar a apărut în­tr-un moment de cotitură în care efectele cumulate ale amenințărilor teroriste, mi­gra­ției, globalizării și automatizării pro­duc­ției și serviciilor la un nivel fără pre­ce­dent, împreună cu revoluția în comu­ni­care introdusă de rețelele sociale, au creat cadrul propice din acest punct de vedere. La fel cum referendumul pentru Brexit a avut loc în același gen de moment. E o ob­servație importantă, pentru că asta în­seam­nă că efectul Trump va avea rema­nen­ță, după 8 noiembrie, indiferent de rezul­tat. Mai mult, astfel de curente disruptive tind să crească în intensitate în opoziție, pentru simplul motiv că toate aserțiunile po­puliste, majoritatea fantasmagorice, nu au de trecut proba confruntării cu rea­li­tatea.

 

Ce e sigur e că (și asta ne interesează di­rect) candidatul Trump a provocat deja unde de șoc pe plan internațional prin de­cla­rațiile sale vizavi de NATO, de politica de alianțe din Asia, de Rusia lui Putin sau ra­portarea la armele nucleare. Când spune astfel de lucruri cineva care are șanse im­portante să ajungă la Casa Albă, asta con­tează. În plus, el a afectat semnificativ nu doar imaginea de ansamblu a Americii, ci și capacitatea acesteia de a acționa ca prin­cipal garant al ordinii liberale mondiale. Din perspectiva campaniei lui Trump, ide­ea de a portretiza Statele Unite drept o ța­ră în care democrația e doar de fațadă, mass-media sunt corupte și obediente și sistemul electoral e și el complet corupt ar putea fi o opțiune strategică de înțeles, care oferea candidatului Trump po­si­bi­li­ta­tea de a se autoproclama un mare salvator al patriei, cel care va face „America Great Again“. Însă, din perspectiva nu doar a interesului național american, ci și din aceea a apărării ordinii liberale globale, es­te o lovitură majoră dată dimensiunii de soft power a Statelor Unite. Orice regim au­tocratic, abuziv, corupt va putea să uti­lizeze vorbele lui Trump pentru a rejecta eventualele critici, venite de la Wa­shing­ton, care să-l vizeze. La fel cum și în­cre­derea în disponibilitatea Americii de a sta alături de aliații săi, în momente critice, este și ea serios zdruncinată.

Comentarii 2

CHARLIE - 11-04-2016

TRUMP este reprezentatul maselor de badarani care se simt nedreptatiti de catre Washington. In cazul ca Trump castiga (?) se vor trezi cu un excroc in frunte caruia nu-i pasa de nimeni. Un fel de Ponta al SUA. Dar se pare ca si Ponta e fruntas in noile alegeri in Romania de ce nu Trump in SUA. Linsajul inchipuit de autorul de mai sus asupra lui Trump este doar atat!

Răspunde

profesoru - 11-01-2016

D. Lăzescu identifică în mod corect câteva din cauzele ascensiunii lui Trump. Dar ratează una esenţială: exasperarea americanilor faţă de dădăceala corectitudinii politice. Americanii nu mai suportă să li se spună mereu în mass-media ce să gândească şi ce să spună, să fie mereu suspectaţi că sunt rasişti, sexişti, fascişti şi mai ştiu eu ce, nu mai vor îndoctrinarea copiilor lor în şcoli. Votul pro-Trump (cel mai "incorect politic" candidat posibil) e modul americanilor de a spune apostolilor corectitudinii politice "Ia mai scutiţi-ne!" Şi, într-adevăr, starea de revoltă va rămâne chiar dacă Trump va pierde. Mă gândesc că un analist ar fi trebuit să penalizeze linşajul mediatic practicat de mass-media mainstream împotriva lui Trump, nu să-l acuze pe Trump că spune adevărul în privinţa acestora.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22