Pe aceeași temă
Ministerul condus de Raluca Pruna a pus deja in dezbatere publica proiectul de lege prin care se incearca stabilirea unor masuri reparatorii pentru detinutii cazati in conditii improprii, cu beneficiul acordarii unei reducei la pedeapsa executorie de 3 zile la fiecare 30 executate. Proiectul prevede reducerea din oficiu, fara o cerere propriu-zisa a detinutului, stabilirea conditiilor grele urmand sa fie stabilita de comisia de liberare conditionata din penitenciar, pentru ca decizia finala sa apartina instantei.
Vineri, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a participat la o dezbatere publica pe acest proiect de lege, dezbatere organizata la inititiva Sindicatului "Omnia" din Administratia Nationala a Penitenciarelor. Presedintele Sorin Dumitrascu a declarat atunci ca sindicalistii cred ca e vorba despre un act de gratiere colectiva mascata.
"Orice act normativ care se refera la punerea masiva in libertate inainte de termen este un act de gratiere mascata. Astfel de acte au efecte negative. Intr-un an, dupa asa-zisa degajare a penitenciarelor, detinutii se vor intoarce acolo. Asa este. Experienta ne invata ca plusul pentru penitenciare nu se va resimti. In urmatorii ani, criminalitatea creste si in anii urmatori ajung mai multi detinuti in penitenciare", a spus Dumitrascu.
El a adaugat ca detinutii vor fi eliberati inainte de termen cu pana la 156 de zile, asta pentru ca statul roman nu poate imbunatati conditii de detentie.
Liderul sindical a mai aratat ca raportarea la suprafata totala a camerei de detentie pe care proiectul o propune ca si referinta in calcularea suprafetei disponibile pentru fiecare detinut este eronata, CEDO facand in permanenta referire la "floor space" - "spatiu util pe podea".
El a precizat ca standardul international la acest moment este de patru metri patrati, iar in proiectul de lege se prevede un spatiu de trei metri patrati, ceea ce inseamna ca, in acest fel, Romania nu scapa de procesele la CEDO pentru conditiile din penitenciare.
Sindicalistii cred ca stabilirea zilelor de reducere e facuta la voia intamplarii
Sindicalistii reclama si faptul ca Ministerul Justitiei nu prezinta o justificare pentru acordarea beneficiului de trei zile considerate executate la fiecare luna in detentie in conditii improprii si sustin ca, in lipsa unor investitii, aceste zile nu vor face conditiile de detentie mai bune.
"Nu este clar de ce s-au ales trei zile. De ce nu cinci sau zece? Cred ca nimeni nu a evaluat in concret, ci la baza este un proiect de aproximare avut in vedere de initiator", a mai spus Dumitrascu.
Sindicalistii au mai aratat ca experti ANP estimeaza un plus la liberari conditionate de aproximativ 700 in primele sase luni de la aplicarea noilor prevederi.
Mai mult, sindicalistii sustin ca initiatorii proiectului au ignorat faptul ca sunt detinuti si in centrele de detentie si arest preventiv, asa ca e nevoie si pentru ei de un beneficiu daca stau in conditii improprii.
In plus, exista riscul sa apara traseismul intre penitenciare al detinutilor care vor prefera conditiile proaste de cazare ca sa castige zile de libertate.
Argumentele ministrului
Ministrul Justitiei Raluca Pruna a declarat ca initiativa legislativa nu este nici pe departe o gratiere mascata.
"Consider ca am propus un numar de zile rezonabil. (...) Dreptul acesta este pentru toata lumea, nu doar pentru corupti sau doar hoti, sau doar violatori. Avem si corupti printre cei care vor beneficia. (...) Codul penal prevede clar confiscarea extinsa, daca ne punem problema ca acestia raman cu banii dupa executarea pedepsei", a mai argumentat Raluca Pruna.
Pe de alta parte, ministrul Justitiei a mai declarat ca a cerut sa i se spuna cat dureaza constructia unui penitenciar, iar raspunsul a fost ca durata este de cinci ani "daca totul merge snur". Raluca Pruna a adaugat ca, pe de alta parte, intentia nu este "sa umplem tara de penitenciare".
Ministrul i-a invitat pe sindicalisti sa trimita la Ministerul Justitiei aspectele semnalate, de care se va tine cont in redactarea proiectului final.
In 2012, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarare semi-pilot impotriva Romaniei din cauza supraaglomerarii si a conditiilor necorespunzatoare de detentie. CEDO a stabilit ca acestea reprezinta probleme structurale ale sistemului penitenciar din Romania.
****
Ministrul Justiţiei este de acord cu propunerea zilelor compensatorii pentru condiţiile grele din penitenciare dar nu este de acord cu o gratiere colectiva, despre care spune ca nu va fi facuta in mandatul sau pentru ca nu aceasta ar fi solutia la supraaglomerarea penitenciarlor, luand in calcul rata ridicata a recidivei.
"Am avut două proiecte mari de graţiere în 1997 şi 2002. Dacă România s-ar decide să facă mâine o nouă graţiere, printr-o lege adoptată de Parlament, nu ar rezolva decât efectul. Graţierea nu va rezolva situaţia foarte grea din penitenciare şi condiţiile pe care eu le-am văzut. Dacă este să ne luăm după recidiva care există în România, ea nu e mică deloc şi, din calculele noastre, ar duce la reumplerea acestor penitenciare într-un termen mai mic de un an”, a declarat marti Raluca Prună, citata de News.ro.
Ministrul a participat marti la semnarea acordul de colaborare dintre Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării cu privire la implementarea, la nivel local, a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016-2020, iocazie cu care a anuntat ca se va construi un penitenciar in comuna Berceni de langa Ploiesti dar ca a renuntat la ideea construirii penitenciarului de la Caracal pentru ca nu s-a semnat un acord in acest sens data fiind apropierea riscanta de baza militara de la Deveselu.
Cu privire la proiectul de lege care prevede cu 10 la sută a pedepselor pentru cei detinuti in conditii improprii, Pruna a spus ca zilele deduse din pedeapsa nu constituie un drept exceptional in sistemul penitenciar.
"Am făcut acest lucru pentru că trebuie să arătăm mai multă toleranţă faţă de un sistem penitenciar care nu este în cele mai bune dintre stările posibile şi pentru că avem decizia cvasipilot privind condiţiile din penitenciare. Va fi foarte greu de explicat de ce am decide să dăm o compensaţie de unul, doi sau trei euro pe zi. Cum ar putea un Guvern să explice unei societăţi că, în loc să dăm bani, de pildă, pentru educaţie, alegem să dăm o compensaţie bănească celor aflaţi în detenţie? Am găsit această modalitate de recompensare care înseamnă multă muncă pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor”, a declarat Raluca Prună.
***
Legislaţia în cazul eliberării condiţionate ar putea fi modificată in sensul stabilirii de măsuri reparatorii pentru deţinuţii cazaţi în condiţii improprii, aceştia urmând să beneficieze de o reducere a pedepsei cu trei zile pentru fiecare 30 de zile executate. Anunţul a fost făcut de ministrul Justiţiei pe 3 noiembrie, care a spus ca vrea să dea putere mai mare de decizie Comisiilor speciale din penitenciare.
Argumentul este că membrii comisiei îi cunosc mult mai bine pe deţinuţi, spre deosebire de magistratul care îi vede pentru prima oară, atunci când decide dacă îi eliberează sau nu înainte de termen. Ministerul vrea să elimine, astfel, amânările nejustificate şi să reducă aglomeraţia din penitenciare.
Ministrul Justiţiei spune că, nu de puţine ori, instanţele amână eliberarea condiţionată a unui deţinut, fără a avea însă motiv, conform Digi24.ro.
„Se ajunge chiar la situaţia uneori ridicolă în care ultima amânare se dă dincolo de limita pedepsei. Statul cheltuie nişte bani, se pune în mişcare o adevărată maşinărie pentru a-l chema pe om la a şasea amânare la cinci ani şi două luni, când el e deja liber”, spune Raluca Prună, ministrul Justiţiei.
După ce a primit numeroase plângeri din partea condamnaţilor, Raluca Prună ia în calcul schimbarea regulilor pentru eliberarea condiţionată.
„Vom încerca să introducem termene obligatorii pentru instanţe şi să responsabilizăm mai mult comisia din penitenciar, care are o relaţie nemijlocită cu deţinutul şi pe judecătorul de supraveghere, care poate să aibă o responsabilitate mai mare, iar la instanţă să ajungă doar cazurile speciale”, mai spune Raluca Prună.
În prezent, comisia din penitenicar constată îndeplinite condiţiile şi propune instanţei eliberarea condiţionată a deţinutului, însă propunerea este consultativă.
Ministerul Justiţiei consideră că eliminarea amânării nejustificate a eliberării înainte de termen, atunci când deţinutul primeşte avizul comisiei din penitenciar, este o soluţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor din închisori pe termen scurt.
„Durează după legislaţia română, nu mă întrebaţi de ce, cinci ani, ca să construieşti un penitenciar. Dacă nu se întâmplă nimic pe parcurs. Alţii fac nişte autostrăzi prin munte în trei ani”, adaugă ministrul.
În prezent, peste 28.000 de persoane sunt încarcerate în cele 44 de penitenciare din România.
În 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărâre semi-pilot împotriva României din cauza supraaglomerării şi a condiţiilor necorespunzătoare de detenţie. CEDO a stabilit că acestea reprezintă probleme structurale ale sistemului penitenciar din România.
