Pe aceeași temă
Premierul a declarat, cu ocazia publicarii acestui raport, ca "obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilității politice și economice a țării."
Ciolos a mai spus ca guvernul pe care l-a condus a incercat sa contribuie la "la recâștigarea încrederii oamenilor în instituțiile statului, prin transparentizarea instituțiile publice, prin redeschiderea guvernării spre societate, spre dialog. De aceea, am pus la temelia guvernării integritatea, transparența, onestitatea. Sigur, am facut și greșeli – mi le-am asumat și le-am corectat. Au fost unele proiecte care nu ne-au ieșit, sau au ieșit mai puțin bine decât ne-am fi dorit, proiecte pentru care am fi avut nevoie de mai mult sprijin politic sau, pur și simplu, de mai mult timp. Vă invit să parcurgeți raportul unui an de guvernare. Un an extraordinar, un an în care am început să arătăm că în România poate exista și un alt mod de a administra interesul public, onest și responsabil, cu grijă față de oameni și de resursele țării".
Cititi raportul Guvernului Cioloș:
O GUVERNARE RESPONSABILĂ
Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija față de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public și am început depolitizarea companiilor de stat. Am promovat transparența și deschiderea statului față de cetățeni, ca pârghii de combatere a corupției, am redus birocrația și am pus bazele unor proiecte de modernizare și digitalizare a serviciilor publice. Este imperativ ca aceste măsuri să continue.
INTEGRITATEA ESTE VITALĂ PENTRU SĂNĂTATEA SOCIETĂȚII
Am operaționalizat Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală. Agenția are misiunea să identifice bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni, să administreze și să valorifice bunurile care fac obiectul unei măsuri de indisponibilizare dispuse în cadrul procesului penal.
Am promovat Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, bazată pe prevenire, educație și combatere și dezvoltată prin transparență decizională și guvernare deschisă.
MANAGEMENT PROFESIONIST ÎN COMPANIILE DE STAT
Depolitizarea companiilor de stat a intrat pe un drum ireversibil:selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere se face pe criterii profesionale și de integritate. Modul în care am definit aceste criterii asigură dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor publice. Indicatorii financiari și non-financiari (ex: combaterea corupției) consolidează încrederea investitorilor și a consumatorilor în întreprinderile publice.
Am decis ca reprezentanții statului în Adunările Generale ale Acționarilor să nu mai fie remunerați, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu. Am făcut publică situația membrilor din Consiliile de Administrație ale companiilor cu capital majoritar de stat și beneficiile acestora.
ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ȘTIE CE FAC GUVERNANȚII CU RESURSELE PUBLICE
Am lansat cea mai mare platformă de transparență bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro). Cetățenii văd, printr-un click, ce face statul cu banii publici – au acces la veniturile și cheltuielile a 13.700 de instituții – Parlament, Guvern, societăți de stat, grădinițe, școli, spitale.
Am publicat proiectele și contractele de achiziții pentru programele europene din perioada 2007-2013. Cetățenii au acces liber la informații privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru precedentul exercițiu financiar: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări - în total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziţie din fonduri europene.
AM IMPUS CA REGULĂ TRANSPARENȚA ÎN TOATE CONTRACTELE CADRU DE FINANȚARE
Am publicat 85 de seturi de date în format deschis ce conțin informații privind: execuția bugetară, situația principalilor indicatori economico-financiari realizați de companiile de stat, contracte de achiziții publice, rapoarte privind datoria publică, informații privind cheltuielile salariale în sistemul public, proiecte contractate din fonduri europene etc (WWW.DATA.GOV.RO).
ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ȘTIE CE DECIZII IA GUVERNUL
Am transparentizat măsurile luate în ședința de Guvern printr-un proces susținut și real de consultare publică, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de ședință, inclusiv a proiectelor de ordonanță de urgență și a memorandumurilor la scurt timp după adoptare.
Am operaționalizat Registrul Unic al Transparenței Intereselor (www.ruti.gov.ro). România este prima țară din regiune care își asumă un standard de transparență și integritate prin afișarea de informații despre interacțiunea dintre demnitari (miniștri, secretari de stat, consilieri de stat și conducători de agenții cu rang de demnitar) și grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii și ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice.
REDUCEREA BIROCRAȚIEI, ESENȚIALĂ PENTRU O SOCIETATE MODERNĂ
În urma unui dificil proces de reducere a birocrației, am făcut progrese considerabile în simplificarea și modernizarea relației cetățeanului cu administrația, punând în mișcare avantajele tehnologiei. Mai puțin timp pentru plata taxelor și impozitelor - contribuabilii persoane fizice își pot plăti taxele și impozitele către ANAF prin card bancar. Eliminarea formalităților birocratice în relația cu ANAF - adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală sunt cerute și transmise în format electronic de și către instituții publice, eliminându-se deplasările la ghișeu (5,5 milioane de adeverințe de venit pentru persoane fizice și 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).
Acces mai facil și mai rapid la serviciile publice – înlocuirea copiilor legalizate notarial, cu cele simple, certificate pe loc; informatizarea transmiterii unor documente, obținerea actelor de naștere și de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fără identitate“.
Proceduri mai simple și informatizate pentru obținerea unor drepturi sociale – indemnizația de șomaj, indemnizația pentru creșterea copilului documentele se pot transmite și în formă electronică.
Prin programul GovITHub am eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice și am creat un mediu de cooperare deschis, transparent și de încredere între stat și antreprenorii și specialiștii din domeniu. Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informației au fost aduși la Guvern și dezvoltă în acest moment sisteme și facilități electronice care ajută oamenii și companiile în relația cu sistemul public.
Prin crearea Coordonatorului pentru Tehnologia Informației am pus ordine în felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT și am început să descâlcim comunicarea digitală între instituții, astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetățenilor iar statul să nu mai risipească resurse și bani.
VENITURI MAI MARI PENTRU ANGAJAȚII DIN EDUCAȚIE ȘI SĂNĂTATE; PENSII MAJORATE
Am pus sănătatea și educația în topul prioritățile noastre și am alocat resurse pentru a elimina inechitățile salariale din aceste domenii.
Am făcut deja o serie de majorări și, totodată, de corecții salariale: în sănătate - creștere medie 15% - aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari; în educație – creștere medie 10% - 280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în așa fel încât medici din spitale diferite aflați pe aceeași funcție și având aceeași experiență să fie plătiți la fel. Aceeași filozofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecțiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei.
Remunerația gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%.
Astfel de discrepanțe sunt în întreg sistemul bugetar. Corecția lor și o predictibilitate privind creșterea veniturilor pot fi asigurate prin legea salarizării unitare, proiect pe care îl vom lăsa finalizat viitorului guvern.
Am asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.
REFORMA ADMINISTRAȚIEI, PRIMII PAȘI
Am lansat în prima parte a mandatului o dezbatere publică pe câteva teme care ar fi trebuit să stea la baza unei reforme a administrației publice. Din păcate, această dezbatere publică nu “a prins” și nu a existat apetitul politic pentru a aprofunda acest proces. În aceste condiții, am luat măsuri pentru a crea cadrul necesar unei astfel de reforme, finalizând Strategia pentru funcția publică, Strategia pentru formarea profesională în administrație, strategii elaborate cu expertiză externă în acești ultimi ani și nefinalizate până acum. Pe baza acestor documente, Guvernul și Parlamentul viitor vor avea terenul pregătit pentru a duce la bun sfârșit reforma administrației publice care este profund necesară.
ORGANIZAREA ALEGERILOR ȘI GARANTAREA DREPTULUI DE A ALEGE
Dreptul de a alege este unul fundamental, iar responsabilitatea Guvernului a fost și este să ia măsuri pentru ca toți românii să-și poată exercita acest drept. Guvernul a amendat legislația electorală pentru că în forma adoptată de Parlament exista riscul restrângerii posibilității de a vota pentru românii din diaspora. Modificările legislative au fost punctuale doar în ideea înlesnirii accesului la vot al românilor din afara granițelor și pentru a îndepărta obstacolele tehnice în exercitarea acestui drept. În urma acestor modificări, cu titlu de exemplu, în Italia vor fi cu 22 de secții de votare mai mult decât la alegerile prezidențiale din 2014.
În premieră a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) pentru asigurarea corectitudinii și transparenței procesului electoral. Implementarea S.I.M.P.V. la alegerile locale alimitat posibilitățile de fraudare a procesului electoral și a asigurat o reacție corespunzătoare în cazul semnalărilor de vot multiplu. Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toată perioada electorală, numărul de sesizări cu privire la incidente a scăzut cu 43%, infracțiunile sesizate au fost cu 51% mai puține, iar contravențiile constatate cu 53%.
Pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie s-au introdus încă două măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, în afară de folosirea S.I.M.P.V. Asigurarea transparenței și corectitudinii procesului electoral a fost făcută prin instituirea temeiului legislativ necesar pentru filmarea activităților de sigilare a ștampilelor imediat după finalizarea procesului de votare și de numărare a voturilor.
MĂSURI ACTIVE DE ANGAJARE ȘI DE CREARE DE LOCURI DE MUNCĂ
Politicile Guvernului au contribuit la îmbunătățirea ocupării, completând tendințele ce însoțesc procesul de creștere economică. Dacă în noiembrie 2015 erau înregistrați 435.000 de șomeri, în prezent, avem cu circa 100.000 mai puțini, respectiv o rată a șomajului de 4,77%, cea mai redusă după criza economică. Numărul salariaților din economie a crescut cu 3,4%, în perioada 31 octombrie 2015-30 septembrie 2016, ceea ce reprezintă aproximativ 154.000 de locuri de muncă suplimentare, fiind cel mai mare ritm anual de creștere după criza economică. Creșteri peste medie sunt în domeniile în care au fost luate măsuri de stimulare, de reducerea TVA și creșterea veniturilor (implicit a puterii de cumpărare): hoteluri şi restaurante (13,5%), fabricarea calculatoarelor (6,0%), fabricarea echipamentelor electrice (cuprinde producția de echipamente casnice: frigidere, aragaze) care are o crestere de 7,4%, servicii în tehnologia informației și activități de sevicii informatice (15,4%). Câștigul mediu brut în aceeași perioadă s-a majorat cu 12,9%.
Creșterea economică durabilă are nevoie de crearea de noi locuri de muncă, de forță de muncă activă și calificată. Am venit cu o schimbare de paradigmă:
Conectăm zona socială cu cea de ocupare
Încurajăm antreprenorii să se implice și să investească în calificarea profesională
Păstrăm în țară forța de muncă de înaltă pregătire și îi încurajăm pe românii din străinătate să se întoarcă în țară
INVESTIM ÎN OAMENI
Am mutat accentul de pe măsuri pasive, pe măsuri active de ocupare. Încurajăm oamenii din grupuri vulnerabile să se încadreze în muncă și nu să rămână captivi unui sistem de beneficii care îi ținea în sărăcie. Stimulăm românii din afara granițelor care doresc să revină și să înceapă o activitate în țară. Pachetul de măsuri va fi aplicat începând cu 1 decembrie 2016 și va fi finanțat din fonduri naționale și europene.
MĂSURILE ACTIVE DE ÎNCADRARE, O INVESTIȚIE, NU O CHELTUIALĂ
Încurajăm mobilitatea socială și geografică a lucrătorilor, astfel încât oamenii să iasă din sărăcie și din șomaj, prin prime de activare, de încadrare sau de instalare: șomerii care decid să își schimbe domiciliul la o distanță mai mare de 50 kilometri, pentru a lucra, beneficiază de o primă de instalare de 12.500 de lei.
Încurajăm mobilitatea și unitatea familiilor. Persoana care îşi găseşte un astfel de loc de muncă, la mai mult de 50 de kilometri de domiciliul actual, îşi ia un membru al familiei - soţ, soţie, copii împreună - va beneficia în plus de încă o subvenţie de 3.000 de lei.
Atragem spre ocupare tinerii între 16-24 de ani, care nu au loc de muncă şi nu urmează vreo formă de învăţământ sau formare profesională (tinerii NEETs), șomaj peste 20% - circa 400.000 de persoane.
SUSȚINEM ECONOMIA PRIN MĂSURI DE STIMULARE PENTRU ANTREPRENORI
Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ primesc lunar câte 900 lei pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat. Angajatorii care angajează, pe perioadă nedeterminată, șomeri de peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, tineri NEETs sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, primesc lunar câte 900 lei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată.
ÎNCURAJĂM ANTREPRENORII SĂ SE IMPLICE ÎN PREGĂTIREA PROFESIONALĂ
Extinderea învățământului dual la nivel național, pornind de la exemple punctuale care funcționează deja, cu obiectivul de a crește performanța învățământului profesional de stat, prin implicarea companiilor private. Antreprenorii pot avea un cuvânt important de spus în managementul unităților de învățământ profesional dual.
Antreprenorii vor fi stimulați să se implice în susținerea programelor de calificare profesională. Firmelor care investesc în calificarea angajaților le vor fi acordate facilități fiscale.
Sprijinim tinerii absolvenți să-și găsească un loc de muncă - aproximativ 48 de milioane de euro din fonduri europene sunt destinate programelor de învățare la locul de muncă pentru elevi.
PĂSTRĂM ÎN ȚARĂ OAMENII CU ÎNALTĂ PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
Încurajăm păstrarea în țară a cercetătorilor și atragerea de investiții în sectoare cu valoare adăugată ridicată – angajații din cercetare-dezvoltare sunt scutiți de la plata impozitului pe venit.
PACHETUL ANTI-SĂRĂCIE – DESTINAT SPRIJINIRII PERSOANELOR VULNERABILE
Am regândit conceptul de incluziune socială, astfel încât să fie bazat pe activarea economică a oamenilor aflați în situații vulnerabile. Am luat măsuri țintite pentru sprijinirea persoanelor cu venituri mici și a familiilor lor, printr-o integrare socială reală: încurajarea angajării, acces la educație și la servicii medicale. Pachetul include măsuri integrate, stabilite în funcție de vârstă, astfel încât să asigure accesul copiilor și tinerilor la educație și servicii medicale, să sprijine persoanele aflate în dificultate prin măsuri sociale adaptate nevoilor.
“Niciun copil fără identitate” – am simplificat procedurile pentru eliberarea actului de naștere și a înregistrării tardive a nașterii, astfel încât să asigurăm înregistrarea identității copiilor și, implicit, să le asigurăm accesul la serviciile de sănătate, asistență socială, educație.
„Educație de calitate în creșe”: o alocare de 13,5 milioane euro din fonduri europene este destinată formării educatorilor-puericultori.
Am extins la nivel național „Caravane medicale la sate”, program de peste 500 de milioane euro proveniți din fonduri SEE și norvegiene 2014-2020.
“Fiecare copil în grădiniţă” – program adresat copiilor din familii cu venituri reduse, de care au beneficiat 70.000 de preşcolari.
Extinderea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete, adresat inițial elevilor din ciclul gimnazial și la preșcolarii din grădinițe de stat și particulare acreditate.
Peste 246 milioane de euro din fonduri europene sunt destinate unor programe de susținere a copiilor și tinerilor pentru a merge la școală: „Școală pentru toți” (se finanțează măsuri integrate pentru reducerea abandonului); „Profesori motivați în școli defavorizate” (pune accentul pe formarea, susținerea și motivarea profesorilor din școlile care au cea mai mare problemă în a asigura calitatea în educație); „Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii”, corelat cu măsura referitoare la revigorarea învățământului profesional și tehnic.
Peste 500 de milioane de euro din Programele SEE și norvegiene 2014-2020 finanțează măsuri referitoare la locuințele sociale și la granturile pentru îmbunătățirea locuințelor; măsuri de creștere a calității serviciilor de sănătate în mediul rural și personalizarea interacţiunii între minori şi justiţie.
Prin aceleași fonduri, Ministerul Energiei a inițiat un program pilot care are la bază o soluție alternativă la conectarea la rețeaua de electricitate prin utilizarea surselor regenerabile de energie a aproximativ 10.000 de locuințe din zone defavorizate sau greu accesibile.
SERVICII SOCIALE MODERNE
Deși România alocă sume importante pentru beneficii sociale, sunt multe persoane care trăiesc în sărăcie, cei mai expuși fiind copiii. Guvernul a luat măsuri prin care să mute accentul de pe acordarea beneficiilor, pe dezvoltarea de servicii. Au fost lansate serviciile comunitare integrate pilot în șase județe, urmând să fie extinse la nivel national. Aceste servicii au la bază metoda managementului de caz: asistentul social lucrează împreună cu mediatorul școlar, cu asistentul medical comunitar, precum și cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, ocupaționale, educaționale și medicale pentru a identifica nevoile persoanelor vulnerabile și pentru a stabili planuri de intervenție punctuale.
Am operaționalizat atestarea și certificarea întreprinderilor sociale, în care muncesc persoane vulnerabile, cu dizabilități sau care susțin vechi meșteșuguri. Au fost acordate primele trei atestate de întreprinderi sociale în Suceava, Iași și Galați.
Am simplificat procedura adopției, am pus în aplicarea acordarea concediului de acomodare de 1 an și a indemnizației lunare pe perioada acestui concediu pentru persoanele care adoptă copii.
O SOCIETATE PROSPERĂ ESTE EDUCATĂ ȘI SĂNĂTOASĂ
Am pus educația și sănătatea în centrul preocupărilor Guvernului, prin alocări bugetare consistente și măsuri de reformă care să ducă la recredibilizarea sistemului de învățământ și la creșterea calității actului medical.
PROFESIONALIZAREA MANAGEMENTULUI ÎN ȘCOLI
Pentru prima dată după 2008, Ministerul Educației a organizat un concurs național pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în școli. În acest fel se încheie o lungă perioadă în care directorii au fost numiți pe criterii politice, în detrimentul criteriilor profesionale.
Cei peste 7.000 de candidați înscriși în concurs arată dorința de profesionalizare a managementului școlar în rândul corpului profesoral.
De asemenea, s-au finalizat concursurile pentru inspectorii școlari generali, inspectorii școlari și directorii caselor didactice.
REAȘEZAREA VALORILOR ÎN ȘCOLILE DOCTORALE
După ani de zile fără o comisie independentă de analiză a doctoratelor cu suspiciuni de plagiat, a fost operaționalizat Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Selecția cercetătorilor care fac parte din comisiile specializate de analiză a tezelor cu suspiciuni de plagiat s-a făcut transparent și s-au dat verdicte pe tezele de doctorat plagiate ale unor persoane publice.
MĂSURI PENTRU PREVENIREA ABANDONULUI ȘCOLAR
Am luat măsuri concertate, specifice categoriilor de vârste, pentru încurajarea copiilor și tinerilor să urmeze o formă de învățământ:
Decontarea integrală a navetei elevilor. Peste 125.000 de elevi fac naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri. Decontarea integrală a navetei elevilor a fost o cerință expresă a părinților, școlarilor și profesorilor după ce în 2013 a fost plafonată. Decontarea integrală a navetei pe distanțe de până la 50 de kilometri face mai ușor accesul la educație al copiilor din zone izolate sau defavorizate și va reduce abandonul școlar.
Am lansat programul pilot „Masă caldă pentru elevi” în școli, program finanțat de la bugetul de stat cu 35 de milioane de lei. Elevii și preșcolarii din 50 școli vor beneficia de o masă caldă sau de un pachet alimentar în perioada desfășurării activității didactice, în anul școlar 2016-2017. Sunt selectate școli și grădinițe situate în medii geografice izolate sau greu accesibile, în medii sociale defavorizate - comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație roma, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate sau supuși unor forme de abandon parental.
Pentru prima dată în ultimii ani au fost asigurate manualele școlare pentru elevii din clasele XI- XIII (la învățământul seral) și s-a deblocat achiziția de manuale pentru clasa a IV-a.
Aceste programe se adaugă măsurilor “Fiecare copil în grădiniță“, “Profesori pentru școli defavorizate”, “Fructe în școli”.
MAI MULTĂ GRIJĂ PENTRU PACIENȚI
Pentru a asigura accesul pacienților la tratament și pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora.
Am lansat site-ul medicamentelipsa.ro unde pacienții, medicii și farmaciștii pot semnala dispariția medicamentelor. Ministerul Sănătății investighează situația semnalată, oferă un răspuns petentului și remediază situația.
Am mărit alocația pentru hrana pacienților în spitale, pentru prima dată din 2008, cu procente care variază între 20% și 170%. Aceste alocații pentru hrană nu au fost modificate de opt ani, în timp ce prețurile la alimente au crescut și cu peste 100% din cauza inflației. În premieră, bolnavii în regim de hemodializă vor primi alocaţie de hrană.
Am extins accesul persoanelor vulnerabile la servicii medicale: creșterea ratei de vaccinare, îmbunătățirea îngrijirii medicale pre-concepționale, pre/postnatale acordate femeii şi copilului, dezvoltarea rețelei caravanelor medicale îndeosebi în mediul rural.
DEBLOCAREA CONSTRUCȚIEI DE SPITALE
Construcția spitalelor regionale în Iași, Cluj și Craiova. În acest moment, pregătirile pentru spitalul regional de la Cluj sunt în cel mai avansat stadiu, terenul fiind trecut în proprietatea Ministerului Sănătății. A fost încheiat un parteneriat cu Banca Europeană de Investiții pentru pregătire de proiecte prin Planul de Investiții pentru Europa (Planul Juncker), pentru finanțarea unei părți din investiții.
Spitale construite în parteneriat public-privat: Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor sunt în discuții avansate cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru semnarea facilității de pregătire a proiectelor. Primele proiecte pilot cu care se va demara parteneriatul public-privat sunt Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din București și Spitalul de Copii Marie Curie din București. Clădirile vor fi construite cu ajutorul companiilor private iar pacienții vor beneficia, de asemenea, de tratament gratuit prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
MĂSURI CONCRETE DUPĂ TRAGEDIA DE LA #COLECTIV
TRATAMENTE PENTRU ARȘI
Am prelungit perioada în care se pot deconta tratamentele de care beneficiază răniţii din accidentul de la #Colectiv cu încă 2 ani. Totodată, am instituit posibilitatea acordării în avans a sumelor necesare efectuării tratamentului și este îmbunătățită metodologia de decontare, prin eliminarea unor documente.
Am extins Compartimentul de Arși din cadrul Spitalului Floreasca prin înființarea unui salon de tip post-critic care cuprinde 6 paturi, fiind suplimentat numărul de paturi cu încă 7 pentru spitalizare continuă.
În prezent se află în renovare secția de ATI din cadrul Spitalului de Arși, cu termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie.
AUTORIZAREA ȘI VERIFICAREA BIOCIDELOR
Am stabilit norme stricte de autorizare și verificare a produselor biocide care obligă distribuitorii și producătorii să se re-autorizeze cu teste de eficacitate efectuate în laboratoare acreditate.
La achiziția de produse de curățenie și dezinfecție, toate spitalele sunt obligate să solicite avizul Comisiei Naționale de Produse Biocide și rezultatul testelor de eficacitate în baza cărora a fost emis avizul pentru produsul respectiv.
INTERVENȚII MAI EFICIENTE ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
Am modificat și adaptat cadrul legislativ în domeniul situațiilor de urgență pentru îmbunătățirea la nivel național a managementului tipurilor de risc și responsabilizarea instituțiilor cu atribuții în domeniu.
Am reconfigurat sistemul integrat de răspuns la situații de urgență pentru eficientizarea activității Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin unificarea sub aceeași comandă a palierelor de prevenire și intervenție. Am îmbunătățit fluxul informațional existent prin integrarea dispeceratelor structurilor pentru situații de urgență și de ambulanță
A crescut gradul de dotare cu autospeciale și echipamente specifice pentru intervențiile în situații de urgență și dezastre pentru scăderea timpilor de reacție/intervenție la evenimente și îmbunătățirea calității misiunilor executate.
A fost declanșată o simulare de cutremur - exercițiul ''SEISM 2016'' – cea mai amplă simulare din ultimii 26 de ani pentru a verifica și testa viteza de reacție și capacitatea de intervenție în cazul unui dezastru cu consecințe majore
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ȘI CREȘTEREA ÎNCREDERII INVESTITORILOR ÎN ROMÂNIA
România se bucură în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană (5,2% în semestrul 1, 4,9% pe primele nouă luni). Important pentru sustenabilitatea creșterii economice este faptul că în toate cele trei trimestre creșterea economică a fost de peste 4% și că de la un trimestru la altul avem creșteri ale Produsului Intern Brut. Realizările sectoriale arată că toate activitățile economice au o contribuție pozitivă la crearea PIB.
În an electoral am reușit să menținem deficitul bugetar în ținta stabilită prin Legea Bugetului 2016.Suntem acum la 0,49% din PIB, ținta fiind de 2,8% din PIB. În acest moment România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al costurilor de finanțare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor străini în țara noastră este în creștere, iar programele de ajutor de stat și cele de minimis inițiate pentru sprijinirea investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare, unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016.
Încrederea românilor în produsele financiare ale statului a ajuns și ea la un nivel mult peste așteptările oricui. Programul titlurilor de stat pentru populație a avut o cerere de 7 ori mai mare decât suma stabilită inițial.
În acest an, ne-am concentrat eforturile bugetare și administrative, pe de o parte, pe construirea unei relații simplificate, decente și funcționale între contribuabili și stat, iar pe de altă parte, pe investirea banilor publici în dezvoltarea infrastructurii, atingerea potențialului energetic, sprijinirea activă a mediului de afaceri.
INFRASTRUCTURA, INDICATOR DE PERFORMANȚĂ
Infrastructura a fost unul dintre punctele slabe ale României în evaluarea potențialului de țară pe care investitorii o făceau regional. La preluarea mandatului, am inclus infrastructura printre domeniile prioritare ale acestui an, deși situația găsită la Ministerul Transporturilor în noiembrie 2015 ne-a depășit orice dezamăgire: niciun tronson de autostradă nu avea avize de construire, zeci de proiecte erau blocate în sertare, iar multe dintre contracte se atribuiseră fără să aibă la bază documentația necesară. Prima schimbare de abordare a fost rescrierea și aplicarea procedurilor de acordare a avizelor de construire.Șantierele au fost deblocate, contractele semnate și s-a început lucrul pe teren. A doua schimbare importantă a vizat reorganizarea Companiei Naționale de Drumuri (CNADNR), separând partea de mentenanță de partea de investiții și aprobarea Master Planului de Transporturi blocat ani la rândul de interese politice, dar esențial în prioritizarea proiectelor de investiții.
Ce am realizat într-un an:
Am deblocat activitatea de lucrări pe 160 de km de autostradă: Sebeș-Turda, Orăștie-Sibiu, Lugoj-Deja, Gilău-Nădășelu, Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea
730 de km de autostradă și 336 km de drumuri expres aflați în procedură de lansare a licitațiilor, elaborarea studiilor de fezabilitate sau a proiectelor tehnice, urmând să înceapă la final de an 2016/ început de 2017
9 variante ocolitoare în marile orașe, în total 141 km
Unele dintre lucrări vor fi executate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere- CNAIR (fosta CNADNR) în regie proprie. Primul an când se întampla acest lucru
Avansul lucrărilor la noile magistrale de metrou (4,5,6)
ROMÂNIA, POL ENERGETIC REGIONAL
După mulți ani, România va avea, în sfârșit, o Strategie Energetică gândită pentru perioada 2016-2030. În elaborarea sa au fost implicați peste 250 de specialiști ai pieței, iar documentul final este în dezbatere publică.
A fost obținută finanţare europeană nerambursabilă de circa 180 milioane de euro pentru 528 de kilometri de conducta nouă de gaze. Este vorba despre proiectul de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA). Proiectul este un unul strategic pentru ţară şi regiune, dezvoltat de compania Transgaz. Se estimează că acest proiect va permite crearea a cca. 4.000-5.000 locuri de muncă pe durata execuției, respectiv cca. 300-400 locuri de muncă pe durată nedeterminată.
Până la final de an va fi finalizat și interconectorul de gaze naturale cu Bulgaria, element esențial pentru creșterea securității energetice a României, mai ales în ceea ce privește diversificarea pe termen mediu și lung a surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Este singurul proiect prin care se poate asigura transportul gazelor naturale din traseul sudic al gazelor Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin segmentul de pe teritoriul României.
Nu în ultimul rând, pentru a dezvolta piața liberă a gazelor, au fost implementate mecanismele necesare pentru derularea tranzacțiilor cu gaze naturale pentru o parte din cantitățile tranzacționate pe piață, direct pe bursa de valori. S-au creat pentru prima dată premisele pentru stabilirea în mod transparent a prețului gazelor naturale în România pe baza cererii și ofertei, preț transparent al cărui beneficiar final este mai ales cetîțeanul român, consumator casnic.
GUVERNUL, PARTENER ACTIV AL MEDIULUI DE AFACERI
Măsurile de sprijin au evoluat de la scheme de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor mari, la programe de minimis pentru IMM-uri și pachete de facilități fiscale extinse pentru industriile inovatoare.
Ajutoare de stat:
Schema dedicată investițiilor mari în economie (peste 10 milioane de euro). Buget 2016 - 638 milioane lei (+50% față de 2015) investiții nou create de 2,3 miliarde de lei
Schema dedicată creării de noi locuri de muncă. Buget 2016: 250 de milioane de lei; estimat peste 3.600 de noi locuri de muncă vor fi create
IMM-uri
Lansarea a 9 programe naţionale de minimis pentru micii întreprinzatori. Au aplicat peste 2.300 de IMM, estimatul noilor locuri de muncă create se ridică la minimum 4.000, din care care 1.500 vor fi din rândul şomerilor sau absolvenţilor.
Un alt program dedicat afacerilor medii, “Scale Up”, cu alocare bugetară de circa 900 de milioane de lei, pentru următorii patru ani.
Tot pentru sprijinirea micilor întreprinzători, Ministerul Fondurilor Europene împreună cu Departamentul pentru Relația Românilor de Pretutindeni au lansat programul „Diaspora Start-up”, cu o finanțare de 30 de milioane de euro, pentru românii plecați în afară care vor să se întoarcă acasă și să-și înceapă o afacere.
Din fonduri europene au fost efectuate în 2016 plăți pentru companii care au accesat finanțare în valoare de circa 300 milioane euro (prin 3 programe : POR, POSDRU, POS CCE).
Facilități fiscale pentru mediul de business
Predictibilitate fiscală, deduceri și scutiri acordate mediului de afaceri pentru proiecții de business pe termen lung și creșterea valorii adăugate în sectoarele agricol și cele inovatoare.
Din acest an, angajații din sectorul de cercetare dezvoltare sunt scutiți de la plata impozitului pe salariu.Măsura asigură stimulente pentru rămânerea în țară a cercetătorilor și atragerea unor investiții în sectoare cu valoare adăugată mare.
Scutirea pe termen nelimitat a plății impozitului pe profitul reinvestit în IT. Extinderea aplicării măsurii și pentru investițiile în software.
Totodată, pentru dezvoltarea sistemului de învățământ profesional și tehnic, am introdus în Codul Fiscal deducerea integrală a unor cheltuieli efectuate de operatorii economici pentru elevi, precum și neimpozitarea beneficiilor primite de elevi.
Am redus birocrația pentru firme prin simplificarea formularelor de înregistrare în scop de TVA (D088), sau deinformare cu privire la livrări, prestări și achiziții realizate în România (D394), prin eliminarea unor documente sau a unor taxe.
Am înlesnit relația dintre persoane juridice și stat prin mutarea de la ghișeu în online a depunerii cât mai multor formulare și declarații de plată și vom continua în acest sens.
Investiţii străine directe (ISD)
ISD pe primele 9 luni ale anului 2016, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, au înregistrat o creştere de 11,2% (valoare de 3,14 miliarde euro), în special în sectoarele auto şi IT. Valoarea lor acoperă în totalitate deficitul de cont curent (2,7 miliarde euro).
În acest moment avem 81 de proiecte de investiţii în derulare: valoarea totală a investiţiilor declarate este de aprox. 1,27 miliarde euro iar suma totală a noilor locuri de muncă declarate este de peste 14.580.
INVESTIȚII DIN BUGETUL DE STAT ÎN INFRASTRUCTURA LOCALĂ
Prin Programul Național de Dezvoltare Locală au fost acordate, în anul 2016, credite bugetare în valoare de 2,9 miliarde lei și credite de angajament în valoare de 2 miliarde lei autorităților locale pentru infrastructură de apă, canal, drumuri, educație, sănătate și proiecte social-culturale.
Guvernul a intervenit puternic și a schimbat modul de atribuire și gestionare a proiectelor, răspunzând criticilor anterioare privind corectitudirea alocării banilor. Noua filosofie este adaptată la modelul schemelor cu fonduri europene și urmărește criterii obiective.
Am lucrat, totodată, la o viziune de dezvoltare economică pe termen mediu materializată în Programul „România Competitivă”. Stimularea creşterii economice de la 3% la 5% până în 2020 printr-un plan de reforme structurale în 16 domenii cheie cu impact asupra celor 3 factori care determină PIB-ul potenţial: productivitate, forţa de muncă şi capital.
MAI SIMPLU ȘI MAI MULTE FONDURI PENTRU AGRICULTORI
Peste 3,5 miliarde euro au ajuns în conturile agricultorilor din fonduri UE și naționale în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016 (plăți directe, proiecte pe Programul național de Dezvoltare Rurală – PNDR - finanțate din bugetul UE și subvenții acordate din bugetul național).
PLATA SUBVENȚIILOR PENTRU AGRICULTORI
Din cauza gestionării ineficiente a unui contract de software de 35 de milioane de euro, fostul guvern nu a reușit din 2014 până la sfârșitul lui 2015 să creeze sistemul IT pentru plata subvențiilor și modulele necesare pentru diferitele tipuri de subvenții. Sistemul a fost practic creat începând cu luna ianuarie 2016. Dezvoltatorii software și angajații Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) au reușit crearea sistemului în câteva luni. Din păcate, acest lucru a dus la întârzieri în plata subvențiilor aferente anului 2015.
Totalul de plăți directe APIA pe Campania 2015: peste 1,53 miliarde euro, 96% din totalul alocat României (de 1,59 miliarde euro). Diferența de 4% este cauzată de erori identificate în procesul de verificare al cererilor (control administrativ si control pe teren).
Au fost acordate și plățile în avans pentru Campania 2016: peste 647 milioane euro (pentru 656.000 fermieri).
INVESTIȚII ÎN AGRICULTURĂ SPRIJINITE ÎN CADRUL PNDR
Proiecte PNDR 2014- 2020 în 2016: peste 20.700 de proiecte depuse. Au fost semnate contracte pentru mai mult de 3.900 dintre acestea.
S-au simplificat substanțial și documentele necesare solicitării de plăți precum și procedurile pentru proiectele de dezvoltare rurală.
S-au făcut plăți pe proiecte în valoare de 646 milioane euro în 2016, la care se adaugă 475 milioane euro din decembrie 2015.
Rambursări de la Comisia Europeană în 2016: 556,1 milioane euro.
Așadar, rata absorbției pentru PNDR este de circa 13,5% (plăți+rambursări+prefinanțare), deși suntem la început de program.
Am demarat adaptarea PNDR, dar și a legislației naționale și am inițiat în acest an măsuri:
Pentru stimularea asocierii producătorilor: 10,5 milioane euro alocate în 2016
Pentru tinerii fermieri și ferme mici: mai puține restricții și condiții, peste 260 milioane euro alocate în 2016
Cuplate cu Programul Capital Uman: pentru activare mai puternică a Grupurilor de Acțiune Locală; pentru practică plătită în sectorul agro-alimentar
Pentru definirea și sprijinirea fermelor de familie
Mai accesibile fermelor mici în domeniul eco-și agro turism.
TVA REDUS LA 9% PENTRU MATERIE PRIMĂ ȘI LUCRĂRI AGRICOLE
În sprijinul producătorilor agricoli: de la 1 august, am scăzut TVA la 9% pentru lucrări agricole, pentru materia primă necesare lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii culturilor agricole.
Astfel, sunt stimulate lucrări agricole de calitate şi, deci, creşterea productivităţii în agricultură. Sunt scoase la lumină anumite servicii care se prestează în agricultură şi care, în unele cazuri, acum se realizează la negru.
MECANISM TVA MAI SIMPLU PENTRU AGRICULTORI
Începând cu 1 ianuarie 2017 se introduce regimul special pentru agricultori, persoane fizice, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care efectuează activități/servicii agricole și care, în prezent, întâmpină dificultăți în aplicarea regimului normal de TVA. Regimul special pentru agricultori îi degrevează pe aceștia de cele mai multe sarcini administrative, cum ar fi: ținerea de evidențe, depunerea decontului de TVA, cu excepția emiterii de facturi și a sarcinilor care derivă din efectuarea de operațiuni intracomunitare, pentru care Directiva TVA impune luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea funcționării corecte a regimului tranzitoriu la nivelul Uniunii Europene.
Motivație și avantaje: propusă ca urmare a dificultăților majore ale agricultorilor în aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.
Beneficiari: agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activități de producție agricolă și servicii agricole.
ALTE FACILITĂȚI ȘI SIMPLIFICĂRI PENTRU SECTOARELE AGRICOLE
Zootehnie:
ajutoare de stat pentru achiziția de animale de rasă din speciile ovine, bovine și porcine
sprijin național și european pentru sectoarele laptelui și cărnii de porc, afectate de criză
deschiderea piețelor pentru exportul de ovine vii în țări arabe; bovine și carne de vită în Turcia; porci vii in UE, dupa 9 ani de la aderare
Viticultură:
susţinerea financiară a grupurilor/cooperativelor agricole de producători care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile
simplificarea măsurilor Programului Naţional de sprijin al României
certificarea vinurilor varietale
Sectorul legume–fructe:
au fost stabilite condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar
a fost aprobat sprijinul financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume
Industrie alimentară:
a fost reglementată activitatea Agenției Zonei Montane și implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativă de calitate produs montan
„Telemeaua de Ibănești" și „Salamul de Sibiu" au fost recunoscute și protejate la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejată (DOP), respectiv, produs cu denumirea de indicație geografică (IGP); se află în analiză dosarele produselor „Novac afumat din Ţara Bârsei”, „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Scrumbie de Dunăre afumată”
MADR a eliberat 60 de atestate pentru produse tradiţionale și 39 de atestate pentru produse obţinute conform reţetelor consacrate româneşti
Refacerea infrastructurii de irigații
Guvernul a aprobat Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI). Acesta vizează o suprafață de circa 1,8 milioane hectare. Programul trebuie derulat etapizat până în 2020, suma necesară fiind de 1 miliard euro.
Accelerarea cadastrării terenurilor
Prin modificările aduse legislației de cadastru și intrate în vigoare în iunie 2016 am asigurat finanțarea de către ANCPI a lucrărilor pentru înregistrarea sistematică a terenurilor agricole din extravilan, și pe cale de excepție, a celor din intravilan;
Rezultate: aproximativ 1.300 de localități au început lucrările de cadastru general, bugetul total alocat pentru finanțare este de 433 milioane lei.
SPRIJIN EUROPEAN PENTRU ECONOMIA NAȚIONALĂ
Banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană sunt o infuzie suplimentară, necesară pentru infrastructură, mediu, combaterea sărăciei sau micii antreprenori. În 2016, până la finalul lunii septembrie, circa 6,3 miliarde de euro au intrat în țară în total, de la Uniunea Europeană, aferente ambelor perioade financiare și prin toate programele de finanțare.
Ne-am asumat să încheiem ceea ce a rămas din perioada 2007—2013 și să lansăm de urgență toate programele pentru perioada 2014—2020. De asemenea, ne-am asumat să punctăm și să eliminăm lacunele și blocajele din sistem, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate.
Am deblocat și am finalizat tot ceea ce am putut salva din proiectele 2007-2013:
Aducem în țară, astfel, în numai un an, peste 4 miliarde de euro.
La începutul mandatului am găsit o rată de aborbție a acestor fonduri de 58,67%. În prezent acest procent este de 80,16%.
Un nou start, 33 miliarde euro: să le folosim acolo unde este nevoie
Miza următorilor 7 ani: Cele 33 miliarde euro – care includ fonduri structurale și de investiții, programele pentru agricultură, cooperare transfrontalieră și facilitatea de conectare europeană – să ajungă acolo unde există nevoi reale.
În 2014 și 2015 programele de finanțare cu fonduri structurale și de investiții puteau fi deja funcționale și acum banii europeni puteau să curgă spre România. Dar nu s-a întâmplat acest lucru.
În schimb, la început de mandat am găsit ghiduri inadecvate, sistemul autorităților publice – neadaptat noilor reguli, sistemul informatic necesar pentru schimb de documente și primirea decontărilor – nefuncțional.
În decursul acestui an am reparat, deblocat și pus pe picioare toată logica și logistica necesare pentru ca programele de zeci de miliarde de euro să fie direcționate acolo unde România are nevoie și să evităm apariția fraudelor.
Din cauza întârzierilor și problemelor găsite, încă mai lucrăm pentru a asigura Comisia Europeană că sistemul de management și control funcționează și fondurile pot fi remise României
Am lansat peste 40 de Ghiduri pentru programele 2014-2020 (față de 10, câte am găsit când am început mandatul) - pe toate programele, în toate domeniile, reprezentand jumătate din totalul fondurilor alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020.
Autoritățile, mediul de afaceri, ONG-urile au acum peste 13 miliarde euro la dispoziție pentru a face proiecte.
Condiționalitățile acceptate pentru accesarea fondurilor UE trebuie respectate
În 2014, Guvernul de atunci a agreat cu Comisia Europeană 36 de măsuri pe diferite domenii, fără de care banii alocați pentru 2014-2020 nu vor fi virați României. Când am preluat guvernarea, așadar după aproximativ 2 ani, erau îndeplinite numai 10 astfel de măsuri (conditionalități ex-ante). Până la această dată au mai fost finalizate încă 10. Alte 11 sunt într- o fază foarte avansată: cercetare-inovare, agenda digitală, sectorul de apă, îmbătrânire activă, sănătate etc. Rămân 5 astfel de măsuri pe domenii sensibile, precum deșeuri, transport și achiziții publice, la care încă se lucrează intens pentru a fi puse la punct înainte de 31 decembrie
UN NOU ÎNCEPUT PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR DEFAVORIZATE ȘI PENTRU DELTA DUNĂRII
Am dezvoltat programe integrate pentru comunități defavorizate
Un program creat și demarat pentru îmbunătățirea situației sociale și economice pentru locuitorii din 3 zone-pilot de intervenție: Valea Jiului, zona Roșia Montană – Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui-Iași). Programul are două componente mari: una de asistenţă tehnică guvernamentală pentru pregătirea de proiecte, care va lucra împreună cu comunităţile locale şi una de finanţare alocată specific în aceste din fonduri europene și din bugetul naţional.
Am adoptat Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării ce va fi implementă printr-o investiție teritorială integrată
Strategia asigură echilibrul între protejarea patrimoniului natural unic al Rezervației Biosferei Deltei Dunării și dezvoltarea socio-economică venind în întâmpinarea aspirațiilor locuitorilor zonei prin îmbunătățirea condițiilor de viață, crearea unor oportunități economice mai bune și o valorificare adecvată a patrimoniului natural și cultural.
Viziunea pentru regiunea Delta Dunării din cadrul strategiei (cu orizont 2030) a fost definită astfel: “o zonă atractivă - cu biodiversitate valoroasă și mediu de afaceri dinamic, cu activități economice la nivel mic/mediu atât în domeniile tradiționale cât și în cele moderne - unde oamenii trăiesc în armonie cu natura, integrând activități economice în sectoarele turism, agricultură și piscicultură, cu sprijin adecvat asigurat de către centrele urbane furnizoare de servicii”.
În 2016 au fost lansate primele apeluri de proiecte pe Programul Infrastructură Mare, Programul Operațional Pescuit și Programul Operațional Competitivitate, urmând ca până la sfârșitul anului să se lanseze și pe alte programe: Dezvoltare Rurală, Capacitate Administrativă, Programul Operațional Regional.
PROTEJAREA PĂDURILOR, A MEDIULUI ȘI ÎNCURAJAREA ECONOMIEI VERZI
TĂIERILE ILEGALE DE PĂDURE – O PROBLEMĂ DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
Informatizarea sistemelor de urmărire a transporturilor de lemn, dar și a operațiunilor de exploatare forestieră, înăsprirea pedepselor pentru furtul lemnului, sunt parte a planului nostru de combatere a fenomenului tăierilor ilegale de păduri.
Am găsit o situație scăpată de sub control. Am luat o serie de măsuri integrate, care au început deja să dea rezultate:
Lansarea aplicației „Inspectorul Pădurii”. Populația poate verifica, în timp real, legalitatea unui transport de masă lemnoasă identificat în trafic.
Conceperea unei baze electronice care să cuprindă toți proprietarii de pădure privați din România, ca instrument de control și management al acestor suprafețe de peste 3 milioane de hectare. Baza electronică va lega spațial proprietarii de hărțile silvice existente.
Suntem pe punctul de a operaționaliza plata, integral din bugetul de stat, a serviciilor de pază și a lucrărilor silvice în pădurile private mici de până în 30 de ha. Este vorba despre aproape 600.000 de hectare din întreaga țară. Am asigurat banii necesari (14,5 milioane lei) pentru ca această măsură, prevăzută în Codul silvic din 2008, să poată fi aplicată începând cu acest an.
Am înăsprit regimul contravențiilor silvice. În unele cazuri, cuantumul amenzilor a fost dublat şi chiar triplat. Totodată,au fost introduse, peste 100 de noi sancţiuni pentru tăieri abuzive de pădure.
Introducerea dreptului de preemțiune în licitațiile de masă lemnoasă pentru producătorii de mobilă autohtoni.
Realizarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine - primul instrument viabil pentru punerea sub protecție a celei mai mari suprafațe de păduri virgine din Europa. Pădurile virgine aflate pe teritoriul României reprezintă 65% din suprafața pădurilor virgine din Uniunea Europeană şi au valoare de patrimoniu, atât pentru România, cât și pentru Europa.
Întărirea capacității instituționale de control și îmbunătăţirea sistemelor informatice de monitorizare și control a exploatării masei lemnoase din România („Radarul Pădurii”, Programul SUMAL, Sistemul Forest Management Information Monitoring System) pentru a combate tăierile ilegale și posibilitatea de corupție în domeniul silvic. Circa 55.000 de controale au fost desfăşurate în perioada august-octombrie 2016 pe toată filiera industriei lemnului – de la tăieri până la comercializare, de către angajaţii din ministerele de resort: Garda Forestieră, Ministerului de Interne, Poliţie, Jandarmerie și ANAF. Au fost descoperite peste 2.500 infracțiuni (majoritatea pe Codul silvic), s-au dat peste 60.000 de amenzi şi s-au întocmit aproape 1.000 de dosare penale. De asemenea, s-au confiscat circa 50.000 de metri cubi de material lemnos.
Totodată, am luat măsuri pentru protecția drumurilor naționale prin crearea de perdele forestiere și am deblocat realizarea a peste 1.700 de km de perdele forestiere de protecție.
Am luat măsuri pentru dezvoltarea și conservarea fondului forestier prin acțiuni ample de împădurire: 3.761 de hectare au fost împădurite deja cu puieţi și 10.250 de hectare sunt conservate prin lucrări de regenerare a pădurii pe cale naturală.
MĂSURI PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILE RARE
Zona naturală „Acumulare Văcărești” a fost declarată primul Parc Natural urban din România, instituindu-se regimul de arie naturală protejată. Cunoscut şi sub numele de „Delta Văcăreşti”, acest areal reprezintă cel mai mare spaţiu verde al Capitalei, având peste 180 de ha și cel mai mare parc urban din Europa continentală.
Deblocarea a peste 210 de planuri de management ale ariilor naturale protejate care acoperă peste 500 de situri de importanță comunitară și avifaunistică. Aprobarea planurilor de management va genera deschiderea liniei de finanţare pentru Biodiversitate din Programul Operaţional Infrastructură Mare. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va continua demersurile pentru aprobarea tuturor planurilor de management depuse, până la finalul acestui an.
Am pus capăt vânătorii de trofee la carnivorele mari aflate pe lista speciilor protejate. An de an se avizau cote de vânătoare denumite ”de prevenție”, anual erau împușcate peste 1.500 de exemplare din specii protejate. Ministrul mediului a anulat ordinul care propunea aprobarea acestora și a dispus înființarea Serviciul de Urgență pentru Animale Sălbatice.
PAȘI SPRE ECONOMIA VERDE
Am lansat pentru prima dată în România programe pentru trecerea la economia verde
CASA VERDE PLUS (încurajarea construirii/renovării de clădiri verzi, cu folosirea de materiale de construcții/izolații ecologice, instalarea de acoperișuri verzi, sisteme de iluminat eficient și sisteme de optimizare a consumurilor de resurse.
RABLA PLUS – stimularea achiziționării de autovehicule electrice și hibride; prime de cumpărare pentru populație de peste 6000 de euro; în 2016 au fost achiziționate 150 de mașini electrice, parcul auto electric din România a crescut în 2016 cu 25%.
Programul Infrastructură Verde – crearea unei rețele de puncte de alimentare pentru mașinile electrice: țintă indicativă de 6000 de prize de încărcare medie și rapidă până în 2020. În perioada 2016 – 2017 vor fi construite 900 de puncte de alimentare cu locuri de parcare special amenajate pentru astfel de autovehicule.
Soluționarea crizei ambalajelor, prin aprobarea procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilității gestionării deșeurilor din ambalaje și a deșeurilor din echipamente electrice și electronice.
Introducerea prin lege a principiului “plătești pentru cât arunci” ce are drept scop reducerea cantității de deșeuri care ajunge la depozitare și creșterea ratei de reutilizare si reciclare.
Simplificarea modalității de restituire către populație a taxelor auto declarate ilegale de Comisia Europeană.
ROMÂNIA- PARTENER PRO-ACTIV ȘI RESPONSABIL ÎN UE ȘI NATO
România și-a asumat un rol pro-activ și responsabil ca stat membru al Uniunii Europene, al Alianței Nord-Atlantice, dar și ca partener strategic al Statelor Unite și Republicii Moldova. România are maturitatea și potențialul necesare pentru a juca un rol semnificativ în echilibrul regional, atât din perspectiva de securitate, cât și din perspectivă economică, și pentru a apăra drepturile românilor în lume.
Fără vize în Canada: Cetățenii români vor putea călători fără vize în Canada începând cu 1 decembrie 2017. Această decizie se regăsește în declarația Summitului UE-Canada și confirmă eforturile depuse de Guvernul României. Dupa discuții intense cu premierul Justin Trudeau, Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toți cetățenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parțială de la 1 mai 2017 pentru cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa).
România în UE :Am început pregătirile instituționale pentru preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 și am lansat oficial seria dezbaterilor publice privind prioritățile României în contextul preluării Președinției.
Am intensificat demersul vizând aderarea la Spațiul Schengen (punând accent pe contribuția României la consolidarea securității interne a Uniunii Europene) – vizite în Franța, Olanda, Germania, Bulgaria și discuții la cel mai înal nivel.
Brexit – ne-am asigurat ca poziția României este auzită și luată în considerare (vizită Michel Barnier, negociatorul șef al Comisiei Europene pentru Brexit și vizite de lucru): România dorește să fie parte a nucleului de integrare europeană și a procesului de reflecție asupra viitorului Europei având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată. Este important ca negocierile ce vor avea loc intre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Orice acord viitor va trebui să se bazeze pe un echilibru de drepturi şi obligaţii, acces la piaţa internă europeană necesitând acceptarea tuturor celor patru libertăţi, inclusiv a liberei circulaţii a persoanelor şi lucrătorilor.
România în NATO: Îndeplinirea mandatului României la Summit-ul NATO de la Varșovia (stabilirea unei prezențe înaintate în zona Mării Negre, trecerea sub comanda și controlul Alianței a facilității de la Deveselu – inaugurată în mai, în prezența Secretarului General al NATO).
Parteneriatul strategic cu Republica Moldova: a avut loc o resetare pragmatică în spirit european (accent pe repornirea procesului de reformă, recredibilizarea parcursului european, deblocarea finanțării internaționale). România s-a afirmat ca un partener esențial în promovarea politicilor UE și NATO cu privire la R. Moldova. Măsuri de sprijin prin: Programul de asistență tehnică și financiară acordat Republicii Moldova: vor fi finanțate lucrări de reparaţii/ reconstrucţie/ construcţie şi/sau dotare pentru 83 de grădinițe, în cuantum de 3 milioane de euro. A fost finalizată achiziția a 95 microbuze tip 16+1 locuri necesare transportului școlar, în valoare de 10.853.260 lei, termenul de livrare 15 martie 2017. Au fost alocați 550 mii euro pentru realizarea Proiectului tehnic (PT) al Gazoductului Ungheni – Chișinău, realizat de către Transgaz România. În august - prima tranșă de 60 milioane euro din împrumutul rambursabil de 150 milioane euro, transport gratuit pentru elevii si studentii din Republica Moldova pentru ziua alegerilor. Acordarea de asistență specializată autorităților din Republica Moldova în procesul de reformare a Justiției - Forumul România – Republica Moldova – „Reforma justiției și lupta împotriva corupției în perspectivă europeana 10-11 Noiembrie).
Vizite și întrevederi cu omologi europeni, axate pe obiective naționale concrete: cu premierul britanic (vizita la București, decembrie 2015); relansarea Parteneriatului Strategic cu Franța și semnarea Foii de Parcurs actualizate (Paris, ianuarie și iunie); vizitele în Germania (Berlin, ianuarie, Ulm şi Dinkelsbühl, mai, în landul Bavaria, septembrie); vizita în Olanda (martie, în premieră în ultimii 10 ani); întrevederea cu omologul bulgar (Sofia, iunie), polonez (Suceava, august), sârb (la Timișoara), Moldova, Canada, SUA.
SPRIJIN PENTRU ROMÂNII DIN AFARA GRANIȚELOR
Respectăm opțiunea românilor care au ales să trăiască și să muncească în străinătate și considerăm că este responsabilitatea noastră să-i sprijinim atât acolo unde trăiesc cât și dacă doresc să se întoarcă în țară, prin programe de finanțare și îmbunătățire a accesului la informație.
Un prim pas important realizat în acest an a fost simplificarea procedurilor de finanțare și transformare a sesiunii de finanțare în una deschisă, valabilă pe întregul an. Sesiunea din acest an a avut o finanțare de 5,1 miliarde de lei, fiind aprobate 164 de proiecte din cele 574 de propuneri primite.
Diaspora Start-up - Schema de grant-uri care vizează crearea unei oportunități de întoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilitățile (antreprenoriale și/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în țară. Doritorii pot accesa până la 40.000 de euro, suma totală alocată pentru program fiind de 30 de milioane de euro.
Digital Diaspora -Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea capacității de comunicare strategică în mediul online și stabilirea unui raport mai eficient de interacțiune între diplomații români și reprezentanții diasporei. Etapa pilot se va derula în perioada noiembrie 2016 - iulie 2017, în cinci țări relevante pentru problematica diasporei (Spania, Italia, Belgia, Canada și Australia), iar bunele practici vor sta la baza extinderii ulterioare a proiectului la ansamblul rețelei de misiuni diplomatice.
Ghid Fiscal pentru românii din străinătate. Informații utile despre obligațiile financiare ale românilor care locuiesc în străinătate. În funcție de țara de reședință și locul de muncă, cine, ce are de plătit către statul gazdă sau statului român.
Ghidul de reîntoarcere. Cuprinde informații administrative utile pentru românii care doresc să se reîntoarcă în țară.
