Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Marile partide propun o terapie (fiscală) de şoc
2016-11-29
0
PSD şi PNL propun soluţii de intervenţie a statului într-o economie al cărei buget trebuie mai întâi să găsească banii pentru a finanţa înfiinţarea unor motoare de investiţii.

 

Cele două mari partide ale ţării au o viziu­ne fiscală care propune o terapie de şoc asu­pra bugetului. Oferta PSD, pe care son­da­jele îl plasează pe primul loc, este o pro­vo­care pentru bugetele sta­tu­lui, dar şi pentru costurile afacerilor. O extindere a de­ficitului bugetar, acom­paniată de o creştere a sa­lariilor în contratimp cu productivitatea este o pro­punere indecentă pentru economie. Terapia ideală ar fi creşterea pro­duc­ti­vi­tă­ţii şi asta poate apărea din aplicarea ideilor liberale, în care impozitul pe profit scade la nivelul competitiv de 10%, iar TVA la 16%. Dar şi această pro­punere pare a fi o terapie de şoc pentru cel mai fragil buget al Uniunii Europene. Social-democraţii mai propun un fond de dezvoltare, capitalizat cu 40 de miliarde de lei, dar care-şi propune să atragă 25 de miliarde de lei prin emisiuni de obli­ga­ţi­uni, bani care să finanţeze autostrăzi, spi­tale, sistemul de irigaţii şi reindus­tria­li­zarea României.

 

Liberalii au şi ei o construcţie similară, un fond român de dezvoltare urbană şi ru­ra­lă, capitalizat cu 11 miliarde de euro. În plus, liberalii au preluat nostalgia social-de­mocrată a băncilor româneşti şi avan­sează înfiinţarea unei Bănci de Dezvoltare, cu un capital de 200 de milioane de euro, capabilă să finanţeze investiţii de un mi­li­ard de euro. Ambele propuneri sunt inte­resante, dar rămân soluţii de intervenţie a statului într-o economie al cărei buget trebuie mai întâi să găsească banii pentru a finanţa înfiinţarea acestor motoare de in­vestiţii.

 

Economia are nevoie de transparenţă şi fle­xibilitate, idei care apar în oferta electorală a USR. Poţi face fonduri şi bănci de dezvoltare la butoanele cărora să-ți plasezi oa­me­nii, dar nu poţi crea bu­nă­stare fără transparenţă şi predictibilitate. Să nu ne ilu­zionăm că am câştigat războiul cu corupţia, am paralizat deocamdată eu­fo­ria şpăgii, dar interesele de partid au do­minat deciziile economice în sfera publică. Programul USR este mai realist, fără a pro­pune tăieri de taxe şi măriri de salarii, el evaluează problemele economiei şi so­cie­tăţii şi propune terapiile potrivite pentru a obţine, în final, bunăstarea colectivă.

 

Pentru orice ţară, fie că este ea europeană, asiatică sau chiar SUA, ideile de a scădea masiv fiscalitatea cre­ează mai degrabă te­meri decât entu­zi­asm. De ce ne-ar înspăi­mân­ta vreo scă­de­re de taxe, gest atât de popular şi, pe alo­curi, necesar? Deoarece intervalul dintre tăiere şi culegerea roa­delor fiscalităţii joa­se este relativ mare şi ai nevoie de împru­mu­turi pentru a finanţa cheltuielile sta­tu­lui. O ţară care are acces ieftin la împru­muturi este mai tentată de scăderi de taxe, deşi chiar în această situa­ţie apare primejdia înglodării în datorii pes­te limita de confort. Pentru noi însă, cu un buget atât de mic şi cu reputaţia pla­sată la limita recomandării pentru inves­tiţii, un deficit mare poartă riscul de a creşte povara da­toriei.

 

Aşa cum arată acum, cu echilibrele mari sub control, economia este într-o stare bu­nă şi economiştii de la institutul CFA (Char­tered Financial Analyst)România, aso­ciaţia analiştilor financiari certificaţi in­ternaţional, speră să continue aşa. Ei es­timează că inflaţia anuală va fi de 1,66% la jumătatea anului viitor, ceea ce este relativ bine din perspectiva consu­ma­to­ru­lui, dar îngrijorător din punctul de vedere al celor care au credite, deoarece saltul in­flaţiei are ca efect mărirea dobânzilor. Le­ul îşi va conserva stabilitatea, stagnând undeva în jurul valorii de 4,50 lei/euro, ipoteză susţinută şi de faptul că banca centrală are suficiente muniţii în vistierie pentru a contracara eventuale atacuri spe­culative. Trei sferturi dintre economiştii care au participat la sondajul CFA se aş­teaptă la condiţii economice normale pe plan mondial, estimare încărcată cu o do­ză mare de optimism. Ei se bazează, pro­babil, pe faptul că efectul propunerilor po­litice ale lui Donald Trump, de declanşare a războaielor comerciale, se va simţi mai puţin acut în UE, cu ca­re, de altfel, SUA nu au finalizat vre­un acord de liber schimb. În plan eco­no­mic, zona euro se simte bi­ne, producţia industrială a crescut, la fel şi consumul, iar economiile s-au stabi­li­zat. Ar trebui însă să ne îngrijoreze sem­na­lele de incer­ti­tudine sosite din toate păr­ţi­le lumii. Pe alo­curi, politicienii par deran­jaţi de inde­pendenţa băncilor centrale, con­duse de economişti, vorba lui Paul Do­novan de la UBS. Trump ameninţă că îl va schimba pe şeful sistemului american de bănci cen­tra­le, dar mandatul lui Janet Yel­len expiră în 2018, după care poate rămâ­ne membru în boardul Federal Reserves, ca membru, pâ­nă în 2024. În Turcia, pre­şe­dintele Erdo­ğan a criticat aspru nivelul dobânzilor, pe care le consideră prea mari, deşi a sus­ţi­nut că acceptă ideea de in­dependenţă a băn­cii centrale. Săp­tă­mâ­na viitoare italie­nii vor vota, la un re­fe­rendum, modifi­ca­rea Constituţiei. Un vot negativ ar putea fi interpretat ca o victorie antisistem şi poate ameninţa ieşirea Italiei din zona eu­ro. Desigur, o asemenea pers­pectivă pare o aventură, deoarece Italia are o datorie uriaşă, iar lira nu va putea sus­ţine echi­li­brul, aşa cum o face acum euro. Austria va avea şi ea alegeri pre­zi­denţiale, iar son­da­jele indică un avantaj în favoarea lui Norbert Hofer, recunoscut eu­rosceptic de extremă dreaptă. Atât Italia, cât mai ales Austria au investiţii serioase în România şi nu ne va fi indiferent re­zultatul acestui serial electoral.

TAGS : buget deficit terapie soc salarii fiscalitate Donald Trump PSD USR inflatie economie
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
709
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori