Pe aceeași temă
Asta în condiţiile în care nu se ştia exact care sunt salariile angajaţilor din sistemul bugetar din România, a declarat Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii, conform News.ro.
”Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde de lei, care este de două ori mai puţin decât valoarea din legile asemănătoare propuse anterior. Primul scop este să rezolve toate inechităţile şi să pună toate familiile ocupaţionale pe un sistem de echivalenţă. Legea mai trebuie să asigure echitatea, astfel încât cei rămaşi în urmă să aibă creşterile cele mai mari. Cei care au rămas în urmă cu venituriel salariale, din cercetare, din cultură, din rândul funcţionarilor publici sau ai asistenţei sociale au creşterea cea mai mare”, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, prezent la un eveniment organizat de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.
Pîslaru a arătat că nivelul salarizării în cazul unor categorii, cum ar fi cei din Justiţie, a crescut deja şi ”nu poate să crească mai mult de 12 la sută pentru că deja sunt la un anumit nivel de echivalentă". "Fiecare dintre familiile ocupaţionale ar dori să le crească salariul cu sută la sută. Avem de ales între a aface lobby ca familia mea ocupaţională să mai obţină ceva, un 10- 15 % sau să accept că în acesta ţară avem nevoie de reguli. Avem nevoie de un cadru unitar”, a afirmat Pîslaru.
El a mai precizat că reprezentanţii bugetarilor nu doresc o lege unitară a salarizării şi preferă să facă presiuni în Parlaemnt pentru creşteri punctuale de salarii.
Acele două sectoare, educaţia şi sănătatea, nu ar fi prioritare
”Am văzut în spaţiul public o gândire interesantă şi perversă în acelaşi timp: să susţin această lege unitară sau să mă duc eu şi să obţin în Parlament, cum fac de obicei, avantajele pentru mine. Problema Ordonanţei 20 este că alocă 4,85 de miliarde de lei pentru două sectoare: educaţia şi sănătatea. Eu nu spun că acele două sectoare nu ar fi prioritare. Dar dacă eu le aloc celor două sectoare 4,85 miliarde, asta înseamnă că toţi ceilalţi vor trebui să aştepte doi ani de zile că să poată să vadă şi ei o creştere. Apelul meu este la unitate. Vrem o lege cadru care să fie aplicabilă. Suntem în consultare cu partenerii sociali. Aşteptăm observaţiile lor. În această perioadă încep negocierile cu partidele pentru susţinerea legii, care nu este un lucru oportun în perioada de campanie electorală”, a completat Pîslaru.
Nu se ştie câţi angajaţi sunt şi ce salarii se plătesc de către stat
Ministrul a mai spus că nu înţelege cum guvernele anterioare au propus legi ale salarizării unitare fără să ştie câţi angajaţi sunt şi ce salarii se plătesc de către stat. ”Era important. Aşa, aveam pe masă o bază de calcul să ştim şi noi cât sunt salariile în ţară asta. Niciodată nu o să pot pricepe cum s-au făcut până acum legi fără să ştim cu cât sunt plătiţi oamenii pe care vreau să-i afectez prin acesta lege. Masă salarială într-o ţară ar trebui să aibă o anumită pondere din PIB. Am încercat să ducem, până în anul 2022, pe 7,5 – 7,6 % din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaţionale”, a încheiat ministrul Pîslaru.
Reprezentanţii Executivului au discutat luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit (CNT), cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim în anul 2017 şi au prezentat o serie de modificări propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.
Ministrul Muncii spunea că majorarea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 %, corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. El anunţa că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al preşedintelui, dar şi că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul actual.
De asemenea, proiectul legii salarizării unitare prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă.
Conform celei mai recente variante a legii salarizării unitare, obţinută de Profit.ro, preşedintele României va fi salarizat lunar cu 21.540 lei, prim-ministrul şi liderii celor două Camere parlamentare vor fi remuneraţi cu 21.200 lei, un prefect va fi salarizat cu 11.805 lei - 12.808 lei, în timp ce un salariul unui profesor va porni de la 1.864 lei şi va putea ajunge la 4.349 lei. Miniştrii vor încasa 19.055 lei, senatorii şi deputaţii vor primi lunar 18.000 lei, iar salariile pentru primari vor porni de la 19.055 lei (ca şi în cazul miniştrilor) şi vor scădea până la 6.543 lei (pentru primari de localităţi cu până la 1.500 de locuitori).
Proiectul salarizării unitare
În educaţie, un rector va primi lunar între 9.168 lei şi 10.550 lei (în funcţie de gradul didactic), un profesor universitar va avea între 3.618 lei şi 7.282 lei (în funcţie de grad şi vechime). În sistemul preuniversitar, învăţătorii şi educatorii cu o vechime de peste 30 de ani vor avea o majorare a salariului de bază cu 7,5%. Conform proiectului, un medic primar va avea între 5.148 lei şi 6.410 lei, un medic specialist - între 3.807 lei şi 4.740 lei, iar un medic simplu, între 2.814 lei şi 3.504 lei, iar un medic în primul an de rezidenţiat va avea între 2579 de lei - 3211 lei. Un agent de poliţie va avea lunar 1.686 lei, iar un chestor principal va încasa până la 5.848 lei, în timp ce un preot va încasa lunar între 1.816 lei brut (debutant) şi 2.544 lei, mult sub Patriarhul Bisericii Ortodoxe, remunerat lunar cu 21.200 lei, ca şi şeful Guvernului. Un judecător stagiar va pleca de la 6.362 lei, dar va putea ajunge în timp, la o vechime de peste 20 de ani, la 12.582 lei.
Proiectul salarizării unitare este programat să fie aplicat din iulie anul viitor, la aceste salarii urmând să se ajungă în trepte, până în 2022. Etapele de majorare au fost stabilite pentru 1 iulie şi 1 decembrie 2017, 1 decembrie 2018, 1 decembrie 2019, 1 decembrie 2020 şi 1 decembrie 2021.
