Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Alegeri 2016: trei scenarii și multe mize
Andreea Pora & Cristian Campeanu - - - -
2016-12-06
Dosar
0

Cercetările sociologice arată că PSD se plasează pe primul loc în opțiunile electoratului, dar nu e sigur că va reuși și să dea guvernul.

 

Marea necunoscută, în funcție de ca­re se pot analiza diversele variante de majorități parlamentare, este dacă sco­rul PSD și ALDE însumat se va apro­pia de 50% după redistribuire și dacă PNL și USR vor sări de pragul psi­hologic de 40%. Cu o săptămână îna­inte de alegeri, nu avem un răs­puns clar. Sondajele dau cifre diferite, cele făcute de Avangarde-Pieleanu ara­tă, desigur, PSD și ALDE la 49% și PNL plus USR la 35%. Și în cercetarea făcută de USR cu Kantar-TNS coaliția PSD-ALDE sare de 46%, iar PNL și USR se plasează la 36%. Sondajele li­beralilor arată și ele coaliția PSD-ALDE plasată în jurul valorii de 44-45%, dar PNL și USR depășesc cu pu­țin 40%.

 

Plecând de la aceste date, se desprind trei scenarii.

 

1. PSD și ALDE se apropie sau chiar depășesc, după re­dis­tri­buire, 50%. E formula în care UDMR și minoritățile se vor ori­enta instantaneu spre alianța cu șanse sigure de a face majoritatea și gu­ver­nul. În această situație, singura bă­tă­lie se va da între PSD și Iohannis pen­tru nominalizarea lui Liviu Drag­nea ca premier. Deocamdată, social-de­mo­crații nu au aruncat alt nume în joc și vorbesc tot mai apăsat de schim­ba­rea legii care interzice unui con­dam­­nat penal să ocupe această func­ție.

 

2. PSD și ALDE se apropie de 45%-47%, „partida Cioloș“ – PNL și USR - de 40%, după redistribuire. PMP intră și el în parlament. E un scenariu în care for­marea majorității se joacă. UDMR poate fi convins de președintele Io­han­nis să se alăture partidei Cioloș, de­­și nu sunt semne prea încu­ra­ja­toa­re: afrontul liderilor maghiari cu oca­zia Zilei Naționale - neparticiparea la recepția de la Cotroceni -, pozi­țio­na­rea fățișă antijustiție din ultima pe­ri­oadă, radicalizarea unor lideri ai Uni­u­nii în chestiunea autonomiei. Ne­go­cie­rile se anunță complicate. În anu­mite puncte, e clar că UDMR se simte mai aproape de PSD și aliații, dar me­sajele naționaliste, xenofobe și an­ti­ma­ghiare venite din zona asta ar trebui să constituie bariere de ne­de­pășit.

 

Un alt element necunoscut este PMP. Tra­ian Băsescu a lansat în ultima săp­tămână semnalul că nu va face alianță cu PSD, în paralel însă cu un mesaj că­tre președintele Iohannis, prin care se autopropune ca premier. Evident, oferta este inacceptabilă, pentru că un partid cu 5% nu poate ridica astfel de pretenții. În al doilea rând, ani­mo­zitatea dintre Traian Băsescu și liderii PNL este vizibilă și a depășit până și li­mitele bunei-cuviințe, de altfel, Ali­na Gorghiu a reiterat acum câteva zi­le că liberalii nu vor face alianță cu PMP. Nici cu USR relațiile nu sunt mai cordiale, Nicușor Dan este ad­mo­nestat și criticat permanent de PMP. În al treilea rând, Băsescu și PMP sunt în război deschis cu Dacian Cio­loș și președintele Iohannnis, pe care îi atacă sistematic, cot la cot cu PSD, ALDE și PRU. Teoretic, este puțin pro­babil după o astfel de campanie agre­sivă ca Băsescu să accepte să susțină un Guvern Cioloș 2. Și totuși, nu este exclusă o răsucire, Traian Bă­ses­cu fiind specialist în mișcări im­pre­vizibile și „reevaluări“. Argumentul de bază pentru o astfel de perspectivă este că PMP-ului nu i-ar rămâne de­cât fie să intre în combinație cu PSD - dată fiind lupta comună împotriva DNA și a lui Kövesi -, fie să rămână izolat în parlament, făcându-și pro­priile jocuri.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-dasdsaosar-2.jpg

Dacian Cioloş este susţinut de PNL şi USR să-şi continue cariera în fruntea guvernului.

 

 

O mare presiune va fi pe ALDE, se va încerca ruperea partidului, unde știm deja că există disensiuni și dizidențe, plus multele zvonuri că liberalii lu­crează de zor la un astfel de scenariu. Este însă puțin probabil, deși nu este exclus ca un grup de proaspăt aleși ALDE să se alăture celeilalte alianțe cu șanse de guvernare.

 

Deși nu sunt prea mari șanse, totul depinzând de diferența de procente dintre PSD & ALDE și „partida Cio­loș“, s-ar putea contura în urma unor negocieri și condiționări dure o majoritate PNL-USR-UDMR-PMP și, eventual, o facțiune din ALDE. Va fi însă una la limită, fragilă, cu o marjă mare de șantaj și care nu va asigura prea multă stabilitate unui Guvern Cio­loș 2, care s-ar putea vedea în incapacitatea de a-și pune în practică reformele promise.

 

3. PSD obține scorul său obiș­nu­it, în jur de 40% sau sub, ALDE și PRM nu intră în parlament, iar PNL-USR se pla­sează undeva la 37-38%. Este un scenariu cu redistribuire masivă, de ca­re va beneficia în principal PSD, care-și poate ridica procentul la 45%, în același timp însă și procentele PNL-USR pot sări puțin peste 40%. Vom asista la un război în toată re­gula, în principal mediatic, se vor adu­ce acuze de fraudă - Dragnea pre­gătește de pe acum terenul pentru o astfel de posibilitate -, cu grupuri de presiune scoase în stradă. Pentru so­cial-democrați, un astfel de rezultat ar echivala, la nivel de imagine, cu o în­frângere, mai ales după sondajele triumfaliste și siguranța de sine ară­tate în campanie, motiv pentru care pro­babil vor renunța la Dragnea-pre­mier în favoarea unei alte formule, mai prizabilă și frecventabilă. Sem­nalul de „mare înfrânt“ va fi dublat de eșecul ALDE și va atârna greu în balanță pentru ceilalți actori. De fapt, singurul rămas la masa negocierilor ar fi UDMR, care se va vedea pus în sit­uația, nu prea convenabilă pentru propria imagine și propriul electorat (care la prezidențiale votează tra­di­țional împotriva PSD), de a fi singurul aliat al PSD la guvernare. Pe de altă parte, și puterea de negociere a UDMR, devenită factor decisiv pentru ambele tabere, va crește spectaculos. Totul va depinde de „flexibilitatea“ pre­ședintelui Iohannis și a pre­mie­ru­lui Cioloș, de cedările la care sunt dis­puși, dar este scenariul care dă cele mai mari șanse „partidei Cioloș“.

 

Desigur, factorul decisiv în oricare din­tre formule este prezența la vot.

 

 

Penalii naționaliști, noua invenție a PSD

 

PRU transmite toate mesajele antieuropene și anti-DNA pe care PSD ar dori să le transmită, dar nu poate pentru a-și păstra imaginea de partid proeuropean de stânga. În realitate, însă, PRU nu reprezintă decât o excrescență a PSD.

 

Dacă PSD a ales să păstreze o prezență discretă în această campanie electorală, singurele mesaje și semnale „oficiale“ fiind date de către Liviu Dragnea, am avut parte însă de o campanie extrem de agresivă dintr-o zonă oarecum inedită a politicii românești: penalii naționaliști. Formațiunea care și-a asumat rolul de portavoce a penalilor naționaliști este o creație politică modelată după Rusia Unită a lui Vladimir Putin și care a primit același nume,

PRU nu convinge

În pofida prezenței masive la televiziune a reprezentanților săi și împotriva faptului că îl propun pe Victor Ponta pentru funcția de prim-ministru, PRU are șanse mici să treacă pragul de 5%. Singurul sondaj care dă PRU cu 5% aparține Sociopol (Mirel Palada), celelalte cotându-l între 3 și 4 procente.

Partidul România Unită, condus de fostul deputat PSD Bogdan Diaconu, la butoane aflându-se însă Sebastian Ghiță. Mesajul transmis de PRU în mod explicit este rezumat într-unul dintre scurtele clipuri electorale ale partidului și care promite, nici mai mult, nici mai puțin, decât amnistia fiscală și penală drept cea mai bună cale de a genera bogăție, sub sloganul „Bunăstare, nu dosare“. Ideea susținută de PRU, de fapt, de către Sebastian Ghiță, nu este neapărat aceea că, dacă îi iertăm pe evazioniști și penali, vom avea creștere economică, ci că dosarele realizate de procurori, în special de DNA, și campania anticorupție împiedică dezvoltarea României. Este o idee pe care a mai susținut-o și Victor Ponta, care se plângea că activitatea ministerelor este paralizată de frica de DNA, dar Ghiță a dus lucrurile mai departe și sugerează că DNA este și antinațională. Pe scurt, Ghiță încearcă să ne convingă că, acuzându-i de corupție pe oamenii de afaceri români, DNA încearcă să pună în genunchi „capitalul românesc“, în favoarea capitalului străin, servind în acest fel interesele puterilor străine.

 

Ghiță pare să își fi petrecut ultimul an încercând să rafineze această „teorie“ a naționalismului penal într-o coordonare strânsă cu Victor Ponta și Mirel Palada, fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta. După ce RTV a lansat pe piață teoria că Guvernul Ponta a fost doborât de „ONG-urile lui Soros“, cei trei s-au lansat în atacuri la adresa „sorosiștilor“ (deși, ulterior, s-a dovedit că Palada a fost bursier Soros), etichetându-i drept „cozi de topor“ ale străinilor în România, care vor să acapareze guvernul, administrația și instituțiile românești, dar și să rupă teritoriul țării. În paralel, același Ghiță a încercat un atac frontal la adresa credibilității șefei DNA, Laura Codruța Kövesi, cu acuzațiile implicite de plagiat care până acum nu au dus nicăieri, ținta sa fiind însă instituția. În cea mai recentă dintre „dezvăluirile“ lui Ghiță, acesta afirmă că, „în prezența sa“, „înalți factori din DNA“ l-au amenințat pe

USR, ținta naționaliștilor

Ținta predilectă a atacurilor de „sorosism“ și „agenți străini“ ale lui Ponta și Ghiță este USR, singurul partid care a afirmat că nu va forma o coaliție nici cu PSD, nici cu PNL, pe care le califică drept corupte. Ponta a numit USR „Uniunea Soros România“, iar Ghiță, „Uniunea Sabotați România“.

Ponta cu închisoarea pe vremea când era prim-ministru, dacă ar fi semnat documentele care ar fi permis demararea lucrărilor la autostrada Comarnic-Brașov. În scurt timp, Ponta a confirmat afirmațiile și și-a prezentat propria teorie, care este surprinzător de consistentă cu cea a PRU. Astfel, potrivit lui Ponta, motivul pentru care DNA nu l-a lăsat să construiască Comarnic-Brașov este că forțele străine nu doresc să se realizeze legătura între Transilvania și România și vor să izoleze Ardealul de România. În același sens, el dă chiar exemplul investițiilor germane, care se opresc în Transilvania și nu trec munții în restul României. Prima sugestie este că străinii, adică vesticii, care își concentrează investițiile în Ardeal, urmăresc de fapt ruperea Transilvaniei de România, iar a doua este că DNA servește interesele străinilor, fiind astfel o instituție antinațională. La limită, că, prin dosarele pe care le face corupților, DNA nu numai că amenință capitalul românesc, ci însăși integritatea teritorială a țării. Dacă ar fi vorba numai despre naționalismul penal al lui Ghiță, aceste teorii ale conspirației nu ar merita prea multă atenție, dar există deja un model de comunicare publică în care Ponta și Ghiță se susțin unul pe celălalt în ieșiri numeroase, în special la televiziune, dar și pe rețelele de socializare. Practic, cu excepția notabilă a Digi 24, este imposibil să deschizi televizorul pe unul din așa-zisele canale de știri fără să dai peste un reprezentant al PRU care tună împotriva străinilor, a sorosiștilor, a tehnocraților sau a DNA.

 

În fața unei asemenea ofensive mediatice, ai zice că cineva din PSD, în special liderul partidului, care s-a declarat proeuropean convins, ar trebui să intervină pentru a se delimita de astfel de declarații ale candidatului său la Gorj și pentru a mai tempera elanul revoluționar xenofob și antijustiție al lui Ponta. Dar așa ceva nu se întâmplă, dovedind complicitatea între cele două partide.

 

PRU transmite toate mesajele antieuropene și anti-DNA pe care PSD ar dori să le transmită, dar nu poate pentru a-și păstra imaginea de partid proeuropean de stânga. În realitate, însă, PRU nu reprezintă decât o excrescență a PSD.

 

 

Ce este în joc la alegerile de duminică

 

Ultimul lucru de care are nevoie UE este ca o țară ca România să fie cuprinsă la rândul ei de instabilitate.

 

Dacă ar fi să judecăm după campania in­sipidă și lipsită de substanță dusă de par­tide anul acesta, ar putea părea că ne aflăm în fața unor alegeri fără mize, pe ca­re nimeni nu se străduiește cu ade­vărat să le câștige. În fond, PSD s-a re­marcat prin discreție, PNL prin lipsă de con­vingere și pași greșiți, iar USR nu a reușit să treacă dincolo de cercurile de tineri din centrele universitare mari de unde își recrutează electoratul. Concluzia care pare să răzbată din această cam­panie soporifică este că nu contează cu adevărat cine va câștiga și că orice par­tid sau coaliție va forma guvernul va fa­ce mai mult sau mai puțin aceleași lu­cruri. Deci la ce bun osteneala de a mer­ge la vot? Aparențele sunt însă înșe­lă­toa­re, pentru că mizele sunt majore, iar com­ponența politică a viitorului parl­a­ment și guvern nu sunt deloc indife­rente.

 

Uniunea Europeană traversează o pe­ri­oa­dă politică tulbure și sunt semne că anul viitor va pune și mai mult la încercare coeziunea continentului. Deja referen­du­mul constituțional catastrofal din Italia generează temeri privind izbucnirea unei noi crize a zonei euro. Dacă mai adău­găm alegerile din Franța și Germania, anul 2017 se conturează drept unul al ma­rilor incertitudini europene și ar fi aproa­pe un miracol ca UE să iasă ne­vă­tămată din aceste încercări. Ultimul lu­cru de care are nevoie UE este ca o țară ca România să fie cuprinsă la rândul ei de instabilitate. Iar potențial de insta­bi­li­tate există. Dacă vom avea o majoritate condusă de PSD care va insista să îl no­minalizeze pe Liviu Dragnea, un om con­damnat penal, pentru funcția de prim-ministru și va intra în conflict cu preșe­dintele, atunci războiul politic ar putea fi la fel de devastator precum cel din 2012. Dragnea a avertizat deja că președintele Iohannis trebuie să țină seama de votul democratic și că deci democrația „bate“ statul de drept, integritatea și mo­ra­li­ta­tea publice, un semn rău, pentru că in­dică distanța până la care este pregătit PSD să meargă pentru a-și impune vo­ința.

 

Cea de-a doua miză majoră este men­ți­nerea independenței justiției și a liber­tății de acțiune a DNA. PSD are în con­tinuare în parlament un set de inițiative legislative care, dacă ar fi adoptate, ar ani­hila practic lupta anticorupție și ar lă­sa DNA fără nici o putere reală. Cum prin­cipalul partener al PSD, ALDE, duce o campanie explicită anti-DNA, iar PMP-ul lui Traian Băsescu urmărește aceleași scopuri, dar în numele luptei împotriva „binomului“, se conturează o majoritate solidă anti-DNA în viitorul guvern. Până acum, Dragnea a ținut în frâu pornirile anti-DNA și anti-justiție ale propriului partid, dar odată acesta ajuns la putere, nu avem nici o garanție că frâul nu va fi lăsat liber. Și, spre deosebire de 2012, de data aceasta s-ar putea să le și meargă. Pe de o parte, Comisia Juncker nu este nici pe departe la fel de preocupată de corupție cum era Comisia Barroso, iar pe de altă parte, confruntată cu o criză in­ternă, Uniunea Europeană ar putea să treacă derapajele României cu vederea, de dragul menținerii stabilității. Altfel spus, dacă nu mai putem conta pe spri­jin european, soarta anticorupției în Ro­mâ­nia depinde acum în primul rând de români. Vremurile când îi vedeam pe po­liticieni la coadă la DNA s-ar putea să devină de anul viitor istorie.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/fotoasdas-dosar-3.jpg

Sebastian Ghiţă

 

 

Cea de-a treia miză importantă privește soarta reformelor din domenii apăsate pâ­nă acum de clientelism, corupție gene­ralizată și opacitate sistemică: sănătate, educație, administrație. Putem fi siguri că, îndată ce o coaliție PSD-ALDE va ve­ni la Palatul Victoria, reformele inițiate de Guvernul Cioloș vor fi stopate și în­gro­pate. PSD a făcut tot ce a putut chiar și în acest an pentru a ucide din fașă orice reformă, iar administrația publică practic îi aparține. De un an clienții partidelor așteaptă să fie rebranșați la banul public și trebuie să ne așteptăm ca în 2017 acest lucru să se întâmple după seceta generată de „tehnocrați“.

 

În economie, PSD a mers pe mâna ma­rilor corporații, ca și PNL, și a menținut stabilitatea, dar presiunea generată de promisiunile din campanie ar putea duce la cheltuieli și modificări de taxe care să dezechilibreze sistemul. În plus, de câte ori vine la putere, PSD are obsesia să în­cerce să pună sub control Banca Națio­nală.

 

Singurul domeniu care pare că nu va fi afec­tat de alegeri este politica externă, atât PSD, cât și PNL sau USR declarându-se ferm proeuropene și proatlantiste.

 

Pagini realizate de ANDREEA PORA şi CRISTIAN CÂMPEANU

TAGS : USR DNA PRU PSD
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
1276
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.