Băncile şi hazardul moral în Europa Centrală şi de Est

Câteva ţări din Europa Centrală şi de Est au adoptat recent sau analizează o posibilă adoptare a unor legi care ar trebui să asi­gure o uşurare a poverii debitorilor sau să grăbească soluţionarea litigiilor privind datoriile nerambursate. Deoarece instan­ţe­le de judecată sunt extrem de lente, atunci un cadru legislativ care să oco­leas­că instanţele şi să grăbească procedurile poate fi o soluţie inspirată. Totuşi, ră­mâ­ne, în unele cazuri, chestiunea retro­acti­vităţii, care erodează drepturile credi­to­ri­lor şi statul de drept. Aplicarea retroactivă a acestor iniţiative asupra creditelor ipo­te­care existente şi conversia creditelor în va­lută la un curs diferit de cel de piaţă sunt idei vehiculate în regiune. Pentru a reduce hazardul moral, ar fi necesar ca asemenea soluţii extreme să fie aplicate exclusiv în cazuri extreme, atunci când creditele nu sunt rambursate de un timp îndelungat şi nu există nicio şansă de a fi plătite vreo­dată. Polonia s-a chinuit să găsească o ver­siune coerentă a planului său de conversie a creditelor în valută, dar, deocamdată, sin­gura soluţie viabilă pare a fi taxarea marjei de câştig la creditele în valută.

Conversie retroactivă în Croaţia

Protecția investitorilor în Croația a fost unul dintre cele mai fierbinţi subiecte în ultimii doi ani, iar imaginea de ansamblu este relativ neclară. Pe de o parte, intro­du­cerea reglementărilor de prefaliment (în afara curţilor de judecată) în 2013 și a mo­di­ficărilor Legii falimentului puse în apli­ca­re în 2015 a adus unele îmbunătățiri, ca­re se reflectă, de altfel, şi în raportul Do­ing Business, alcătuit de Banca Mondială, un clasament al uşurinţei de a face afaceri într-o ţară. Pe de altă parte, conversia for­țată a creditelor în franci elveţieni a zgu­du­it în mod semnificativ încrederea in­ves­titorilor, deoarece guvernul croat a pus în pe­ricol în mod deliberat legile Uniunii Eu­ropene și a impus aplicarea principiului re­­troactivității în sistemul juridic. Cu toa­te acestea, declarațiile cabinetului premi­er­ului şi ale Ministerului Finanțelor sus­ţin că noul guvern croat ar trebui să aibă o orientare „pro-investitori“.

Cehia, o piaţă calmă

Nu există schimbări majore în domeniul drep­turilor creditorilor care să fi avut loc recent în Republica Cehă, cel puțin în ce­ea ce privește creditele existente. Acest lu­cru este, probabil, datorat calităţii cre­di­tu­lui, care nu a creat probleme aşa cum s-a întâmplat în alte ţări. În plus, există pu­ți­ne presiuni politice care să se amestece în drepturile existente ale creditorilor. Cu toa­te acestea, există unele schimbări în ce­ea ce privește noile credite - și anume, Di­rectiva privind creditul ipotecar a fost transpusă în dreptul ceh în acest an, ceea ce va reprezenta o povară administrativă mai mare asupra creditorilor și va aduce noi drepturi pentru debitori, de exemplu, rambursarea anticipată a creditelor.

Ungaria, un mediu de afaceri incert

Din momentul în care criza financiară a lovit Ungaria, sectorul financiar s-a luptat cu creșterea stocurilor de credite neper­for­mante și cu măsurile cu efect de blocare luate de guvern. Chiar dacă recent a exis­tat o anumită consolidare în relația dintre guvern și sectorul financiar, cum ar fi re­ducerea impunerii fiscale pe activele băn­cilor, care fusese deja redusă în 2016, iar moratoriul privind evacuarea a fost ridicat în luna martie, băncile s-ar putea să ră­mâ­nă reticente să își crească activitatea de cre­ditare, în special în cazul împru­mu­tu­ri­lor ipotecare, nu doar pentru că cererea populaţiei pare a fi destul de fragilă, dar şi din cauza mediului de afaceri incert și a re­glementărilor imprevizibile. Aceste din urmă două aspecte sunt, de altfel, descrise de clasamentul competitivității coordonat de Forumul Economic Mondial, întrucât for­ţa protecției investitorilor și eficiența cadrului legal în soluționarea litigiilor în Ungaria a rămas destul de mult în urmă.

Polonia a evitat conversia, taxează băncile

În ciuda înrăutăţirii climatului de inves­tiții în Polonia, drepturile creditorilor par să fie bine protejate. În conformitate cu Indexul Global de Competitivitate, scorul Poloniei este mare în acele categorii, cum ar fi puterea de protecție a investitorilor (lo­cul 32 din 140) și drepturi legale (24 din 140), în timp ce clasamentul alcătuit de Banca Mondială privind uşurinţa în afa­ceri subliniază faptul că rata de recu­pe­rare a fost în continuă creștere și se ridică la 58,3 cenți pe dolar. În plus, modificările pro-business din noua Lege a falimentului (în vigoare din ianuarie 2016) ar trebui să rezolve principalele dezavantaje ale proce­sului de faliment, cum ar fi procedurile îndelungate și costurile lor ridicate. Deși gu­vernul este dispus și s-a angajat să ajute debitorii care au credite în valută, o con­versie totală a acestora este improbabilă. Autorităţile par mai degrabă preocupate de majorarea taxei pe activele în valută ale băncilor, pentru a încuraja astfel re­nun­ţarea la creditele în franci elveţieni. Pes­te jumătate de milion de polonezi au cre­dite ipotecare în franci elveţieni.

România are reguli laxe, clienţi disciplinaţi

În România a existat un șir de inițiative le­gislative care vizează consolidarea drep­tu­rilor debitorilor, înaintea alegerilor parla­mentare din decembrie. O lege care per­mite clienților să dea garanțiile imobiliare băncilor, în schimbul ştergerii datoriilor, a intrat în vigoare în luna mai și mai mult de 4.000 de persoane au profitat de ea pâ­nă acum. Parlamentul român a votat o le­ge cu privire la conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric din data sem­nă­rii contractului de creditare. Legea insol­ven­ței persoanelor fizice, aprobată în acest an, ar trebui să permită oamenilor să amâ­ne plata datoriilor pentru o perioa­dă de cinci ani, pe baza unui plan de reor­ga­ni­za­re judiciară, dar aplicarea a fost amâ­nată cu şapte luni. Cu toate aceste re­laxări de re­glementare, disciplina de plată a clien­ți­lor individuali, de retail banking, a fost sem­nificativ mai bună decât cea a clien­ți­lor corporativi, cu rata creditelor ne­per­for­mante de la 9,1% în decembrie 2015 pen­tru persoane fizice și 26,2% pen­tru firme.

Serbia are problema aplicării contractelor

Deși mediul general de afaceri din Serbia s-a îmbunătățit în ultimii ani, observăm în continuare o lipsă de progres în legis­lația referitoare la drepturile și protecția investitorilor. Raportul Băncii Mondiale privind uşurinţa de a face afaceri din 2016 arată că Serbia s-a menţinut pe un loc jos, 73, la aplicarea contractelor și a coborât un loc, de la poziţia 49 până la 50, în re­zolvarea insolvenței. În mod similar, da­tele Forumului Economic Mondial indică faptul că drepturile de proprietate au ră­mas nemodificate la niveluri relativ scă­zute, în timp ce indicele drepturilor legale s-a înrăutățit ușor. Totuşi, cu proiectele de modificări și completări la Legea fali­men­tului și cu o strategie activă de solu­ționare a creditelor neperformante, am putea ve­dea unele îmbunătățiri în viitor, dar pen­tru asta sunt necesare eforturi ma­jore.

Slovacia simplifică Legea falimentului

Rapoartele Băncii Mondiale identifică apli­carea legii ca fiind o zonă care are o ne­voie acută de îmbunătățire. Concluziile ra­portului din 2015 privind punerea în apli­care a contractului arată că timpul mediu necesar pentru soluționarea unui litigiu a fost de 705 de zile, în Slovacia, în com­pa­ra­­ție cu media OECD de 538,3 zile. Re­cent, Ministerul Justiției a anunţat mo­di­ficări legislative care simplifică procedura de fa­liment personal, ceea ce ar trebui să des­povăreze instanțele de judecată. Po­tri­vit Ministerului Justiției, au existat 32.000 de cereri de faliment cu caracter per­sonal în Republica Cehă în 2015, dar doar 391 în Slovacia. Modificările vor per­mite mai mul­tor persoane să se întoarcă la o viață nor­mală prin falimentul per­so­nal sau prin agrearea unui calendar de ram­bursare, dar aplicarea este posibilă nu­mai o dată la 10 ani. Un anumit potențial de hazard moral poate exista, dar este destul de limitat.

Slovenia, stabilă şi previzibilă

Slovenia este una dintre cele mai per­for­mante economii din regiunea central şi est-europeană, dacă luăm în considerare eva­luările legate de drepturile investi­to­ri­lor atât în Indexul Global de Com­pe­ti­ti­vi­tate, cât şi în raportul Băncii Mondiale pri­vind uşurinţa de a face afaceri. Pro­tec­ția investitorilor este la niveluri relativ ri­di­cate (locul 14 în ierarhia Indicelui Glo­bal de Competitivitate), iar cadrul ju­ri­dic pare a fi stabil și previzibil. În ultimii ani, Slovenia a realizat progrese supli­men­tare pe toate fronturile, cele mai impor­tan­te fi­ind înregistrate în rezolvarea pro­ce­durilor de insolvență (timpul și ratele de recu­pe­rare) și eficiența cadrului legislativ în solu­țio­narea disputelor. Privind în pers­pec­ti­vă, ne așteptăm ca guvernul să păs­treze acest avantaj și vom observa, pro­babil, o îmbunătățire suplimentară, gra­dua­lă, în ce priveşte calitatea instituțio­nală. //